Decizia CCR, solomonica sau perversa? Cuvantul cheie pentru anticoruptie

Adevarata semnificatie a deciziei CCR in privinta abuzului in serviciu o vom avea in momentul motivarii, pentru ca elementul cheie este intelesul pe care judecatorii il vor da notiunii de lege.

Abia atunci ne vom lamuri daca decizia de pe 15 iunie este, dupa cum se bucura multi de pe acum, benigna sau o forma perversa de salvare pentru cei mai multi, daca nu chiar toti cei acuzati de abuz si, chiar mai grav, o invitatie la comiterea fara frica a acestei fapte.

Minuta CCR spune asa: "Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'".

Deci intrebarea cheie este: ce inseamna lege? Putem avea o acceptiune in sens strict si una in sens larg. In sens strict, este vorba doar despre actul emis de Parlament conform art. 73 din Constitutie si ordonatele de urgenta.

Si daca ea va fi cea luata in considerare inseamna ca nu va reprezenta incalcare a legii in sensul abuzului in serviciu incalcarea hotararilor de guvern, a regulamentelor, a ordinelor de ministru, a fiselor de post, a dispozitiilor de primar etc.

Dar, ce sa vezi, in general abuzul in serviciu nu este comis prin incalcarea unei legi in sens strict, ci a reglementarilor secundare si tertiare.

"In ce lege scrie ca nu am voie sa pun panselute din Honolulu pe care le pot cumpara doar dintr-o anumita sursa? Dar ca nu am voie sa pun asfalt de o anumita compozitie, astfel incat sa se califice doar un anumit participant la licitatie? Dar ca la o linie de finantare nu pot adauga niste conditii pe care doar anumiti le pot indeplini? Si unde scrie ca nu-mi pot crea prin ordine de ministru, decizii, hotarari de consiliu etc cadru legal? Doar e vorba de acte administrative cu caracter normativ care se bucura de prezumtia de legalitate, executorii din oficiu, nu?", scrie avocata Elenina Nicut pe Facebook.

Sau dupa cum exulta Victor Ponta: "Caz tipic - dosarul lui Titus Corlatean! Nu scrie in nicio lege cate sectii de vot trebuie sa fie in strainatate, putea legal sa faca oricate considera oportun (...)! In final s-a dovedit ca decizia a fost defectuoasa ca au fost cozi in anumite sectii (...). Corlatean a raspuns politic prin demisie, dar nici nu a incalcat o lege, nici nu a avut vreo intentie criminala (...)! Clar si simplu!"

"Trebuie sa vedem motivarea, ce se intelege prin 'incalcarea legii', ce se intelege prin 'lege', mai exact? Daca in motivare vom regasi ca 'lege' este in sensul larg, adica nu doar lege adoptata de Parlament si ordonanta de urgenta, ci si hotarari de guvern, ordine de ministru, regulamente interioare, etc, atunci decizia CCR e in regula.

De exemplu, daca in lege zice ca vor fi stabilite prin HG conditiile de desfasurare a licitatiei si am incalcat acele conditii, se cheama ca am incalcat legea sau nu?

La ANRP, de exemplu, cadrul de functionare a Comisiei de acordare a despagubirilor e articolul 16 din legea 247/2005, dar atributiile fiecarui functionar sunt in regulamentul emis pe baza legii mentionate. Daca am atributiile in regulamenul emis in baza legii, se cheama ca am incalcat sau nu legea? Deci trebuie sa asteptam motivarea sa vedem ce vor sa spuna prin 'lege', prin 'incalcarea legii", au explicat surse din Parchet pentru Romania Curata.

La ce fericire, ce extaz vad in zone prin excelenta antiJustitie, precum Antena 3, cred ca asteptarile de la motivare sunt mari. Sau credeti ca dna Cataniciu de la ALDE califica decizia CCR, cu vocea gatuita de emotie, drept patriotica de-a dreptul, din respect pentru anticoruptie? Daca Mihai Gadea spune ca a fost o zi buna, trebuie sa intelegem ca a fost o zi buna pentru statul de drept si anticoruptie?

Dar pana sa vedem daca CCR a ingropat sau nu abuzul in serviciu, cred ca decizia mai ridica un semn de intrebare. Mai precis, ea poate fi interpretata drept un abuz al judecatorilor CCR, care depasindu-si atributiile constitutionale, de evaluare a constitutionalitatii, se erijeaza in judecatori de instanta de fond si interpreteaza legea.

Asemenea decizii de interpretare sunt prin excelenta de competenta ICCJ. Iar ICCJ s-a pronuntat deja in febuarie anul acesta: "art. 297 alin. 1 Cod Penal este redactat cu suficienta claritate inclusiv din perspectiva notiunii de 'indeplinire defectuoasa', formularea larga fiind utilizata pentru a acoperi orice incalcare a atributiilor de serviciu prevazute de legi, regulamente, fise ale postului, etc., care are urmarea imediata prevazuta de lege.

Textul permite oricarui destinatar sa isi regleze comportamentul prin raportare la atributiile sale concrete de serviciu, dar si instantelor sa analizeze, in raport de aceleasi atributii de serviciu ale persoanei acuzate, daca acestea au fost respectate sau nu".

Deci ICCJ si-a facut treaba, CCR, comportandu-se ca un fel de suprainstanta de fond, a intrat grosolan, in opinia mea, in teritoriul ICCJ si ii contrazice o decizie.

Asta in conditiile in care, am mai spus-o, in Decizia nr. 299/2007, CCR a respins tocmai critica referitoare la imprecizia si generalitatea art 246 al 1 din vechiul Cod Penal:

"Imprejurarile in care se comite o fapta antisociala si incadrarea juridica a acesteia intr-o infractiune ori alta nu este atributul instantei de contencios constitutional, fiind de competenta exclusiva a judecatorului de drept comun sa interpreteze si sa aplice legea".

Prin asemenea interpretari care ii exced competentele, CCR nu pe procurori ii incalca, ci pe judecatori, pentru ca de competenta lor este aplicarea legii. Judecatorul decide in mod normal ce inseamna indeplinire defectuoasa in functie de ce probe a adus procurorul. Asta e rolul judecatorului.

De fapt, CCR ne transmite ca jdecatorii romani sunt cam slabuti la carte si cap, nu sunt in stare sa aplice legea si au nevoie de stricta indrumare?

Klaus Iohannis, trimis la pensie de liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu. „Ai făcut prea mult rău României"

Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, face apel către preşedinţii PSD şi PNL să renunţe la planul de a adopta în Parlament o lege specială pentru Klaus Iohannis, prin care acesta să...

PNL ar lucra la modificarea legii pentru a-l introduce pe președintele Klaus Iohannis în lista candidaților pentru Senat

Klaus Iohannis a negat că își va încheia mandatul de președinte mai repede, însă ipoteza prezenței lui pe listele PNL la alegerile parlamentare din 1 decembrie ar continua să fie...