Curtea Constitutionala are de dezbatut miercuri doua sesizari importante: cea a presedintelui Klaus Iohannis privind alesii locali care nu isi pierd mandatul daca sunt condamnati la inchisoare cu suspendare, dar si cea depusa de mai multi parlamentari la legea prin care senatorii si deputatii care si-au angajat rude la cabinete inainte de 2013 nu vor mai putea fi sanctionati.
Sesizarea cu privire la Statutul alesilor locali a fost depusa pe 22 iunie de catre presedintele Klaus Iohannis. Seful statului a cerut initial Parlamentului reexaminarea acestei legi, insa Legislativul i-a respins solicitarea si a adoptat proiectul in forma initiala trimisa la promulgare.
Legea contestata de presedinte prevede ca primarii si presedintii de consilii judetene pot sa ramana in functii daca sunt condamnati la inchisoare cu suspendare.
Isi pierd mandatul doar primarii si consilierii care au fost condamnati definitiv la inchisoare cu executare, fie ca este vorba despre infractiuni de drept comun, fie de coruptie.
"In opinia noastra, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penala si cu privire la care instanta a considerat ca prezinta un pericol social sa continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natura sa asigure exercitarea functiilor si demnitatilor publice in coordonatele statului de drept", arata Klaus Iohannis.
In ceea ce priveste cea de-a doua sesizare pe care o va dezbate miercuri CCR, este vorba despre cea depusa de 99 de deputati la legea privind interpretarea articolului 38 din Statutul parlamentarilor, care se refera la conflictul de interese.
Proiectul de lege practic dezincrimineaza conflictul de interese in cazul parlamentarilor care si-au angajat rude la cabinetele parlamentare inainte de 2013.
Proiectul a fost initiat de Daniel Florea si Florin Iordache (PSD) si de Marton Arpad (UDMR).
Potrivit sesizarii, doar Inalta Curte de Casatie si Justitie interpreteaza si se ocupa de aplicarea unitara a legii, astfel incat legea de interpretare adoptata de Parlament "ar putea conduce la un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si ICCJ si Justitie, incalcandu-se dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei".
Semnatarii sesizarii atrag atentia si ca acest proiect are "efecte retroactive" si reprezinta chiar "o subtila dezincriminare retroactiva, o amnistie".
Legea a fost depusa de PSD pentru a-i exonera pe deputatii si senatorii care si-au angajat rude la birourile parlamentare pe motiv ca in Statut aceasta interdictie a fost introdusa abia in 2013, desi parlamentarii erau condamnati pentru aceste fapte prin Codul Penal, prin prevederi care au existat si inainte de 2013 si care sunt in vigoare si in prezent privind conflictul de interese.