Inalta Curte a sesizat Curtea Constitutionala in cazul Legii privind statutul magistratilor. Iata motivele invocate de magistrati

Vineri, 30 Martie 2018, ora 11:37
11002 citiri
Inalta Curte a sesizat Curtea Constitutionala in cazul Legii privind statutul magistratilor. Iata motivele invocate de magistrati

Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au sesizat Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea legii de modificare si completare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Potrivit hotararii Sectiilor Unite din ICCJ, decizia a fost luata de 74 de judecatori din totalul de 111.

"Sedinta Sectiilor Unite a fost convocata la cererea Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, transmisa prin adresa nr.105/C/29.03.2018, in temeiul art.27 alin. (1) teza a III-a din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie", arata Inalta Curte, intr-un comunicat de presa remis vineri Ziare.com.

Criticile ICCJ

Criticile ICCJ vizeaza prevederile privind definirea termenilor de "inapt", in cadrul procedurii de evaluare psihologica periodica a magistratilor, si a "erorii judiciare", in dispozitiile privind raspunderea patrimoniala a magistratilor.

De asemenea, rolul Inspectiei Judiciare in cadrul procedurii privind raspunderea patrimoniala a magistratilor nu ar fi clar definit.

Evaluarea psihologica. Primul articol care ar fi neconstitutional, in viziunea ICCJ, este cel privind evaluarea psihologica la care magistratii si personalul de specialitate sunt supusi o data la 5 ani.

Critica vizeaza aliniatul potrivit caruia: Daca in urma evaluarii psihologice, judecatorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor primeste calificativul inapt, acesta este obligat sa urmeze un program de consiliere psihologica cu o durata de cel mult 6 luni, urmand ca judecatorul sau procurorul sa fie supus unei noi evaluari.

ICCJ indica prevederea din Constitutie privind Statutul judecatorilor si dreptul la munca. Motivul: notiunea de "inapt" nu este definita in contextul unei evaluari specifice activitatii desfasurate de un judecator sau procuror.

"Legea organica nu reglementeaza procedura care conduce la declararea ca inapt a magistratului, cu posibila consecinta a excluderii din magistratura, lasand la dispozitia organului administrativ (Consiliul Superior al Magistraturii) sa hotarasca normele incidente", arata ICCJ.

"Eroarea judiciara"

In cadrul celei de-a doua critici, privind definirea "erorii judiciare", din dispozitiile privind raspunderea patrimoniala a magistratilor, Inalta Curte arata ca noua reglementare propusa ar incalca Constitutia.

"Este lipsit de claritate si conduce la confuzii in interpretarea si aplicarea legii", arata ICCJ. Magistratii sustin ca formularile "incalcarea drepturilor fundamentale absolute" si "drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei", folosite de parlamentari la notiunea de eroare judiciara, "sunt de asa natura incat, pe de-o parte, creeaza confuzie cu privire la sfera examinarii acestora in conditiile unei situatii concrete, iar pe de alta parte nu sunt previzibile".

ICCJ precizeaza ca Parlamentul ar fi facut o translatie a unei decizii date de Curtea Constitutionala, dar a omis sa reglementeze conditiile impuse de CCR, "accentuand si mai mult neclaritatea legii, prin caracterul evaziv si nepredictibil al urmatoarelor formulari in mod vadit necontestabil, s-a solutionat o situatie litigioasa, neregularitate in modul de desfasurare a procedurilor judiciare, in raport cu vatamarea grava".

Reglementarile internationale contureaza eroarea judiciara ca o figura juridica distincta, care nu se confunda cu greseala de judecata, pentru care atat dispozitiile legale interne, cat si cele internationale prevad alte mijloace de remediere, mai arata Inalta Curte.

Magistratii au indoieli si cu privire la introducerea Inspectiei Judiciare in acest caz. "Caracterul neprevizibil se sustine, pe de alta parte, si prin atribuirea unui rol consultativ evaluarii IJ, in raport cu evaluarea unei entitati dintr-o alta autoritate, respectiv autoritatea executiva, careia i se confera caracter decisiv", arata ICCJ.

Plenul Senatului, in calitate de for decizional, a adoptat luni cele trei legi ale Justitiei - Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Si PNL si USR au sesizat din nou Curtea Constitutionala pe noua varianta a Legilor Justitiei aprobata de Parlament.

In urma amendamentelor adoptate, Legile Justitiei nu au suferit modificari de fond fata de forma adoptata de Camera Deputatilor.

Citeste si:
Kelemen Hunor, atac la Kovesi pe tema avertizorilor de integritate. „Doamna ar fi fost mai înţeleaptă dacă făcea această declaraţie după ce legea este promulgată”
Kelemen Hunor, atac la Kovesi pe tema avertizorilor de integritate. „Doamna ar fi fost mai înţeleaptă dacă făcea această declaraţie după ce legea este promulgată”
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat marți, 5 iulie,, referindu-se la declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi despre felul în care a fost transpusă Directiva UE privind avertizorii de...
Cât va fi valabilă măsura compensării prețurilor la carburanți „astfel încât să nu afecteze bugetul”
Cât va fi valabilă măsura compensării prețurilor la carburanți „astfel încât să nu afecteze bugetul”
Compensarea cu 50 de bani a preţului la carburanţi este o măsură care va funcţiona trei luni, luată astfel încât să nu afecteze bugetul, în condiţiile în care în România nu mai...
Comentarii
Socialistwars
rank 5
Traiasca si infloreasca manelismul legislativ in slujba BELINEI !