Legea ANI, neconstitutionala - citeste motivarea CCR

Curtea Constitutionala afirma, in motivarea deciziei prin care a declarat luni neconstitutionala Legea ANI, ca normele de tehnica legislativa prevazute de Constitutie au fost incalcate, Senatul nu a transmis un punct de vedere, legea nu a fost redactata intr-un limbaj si stil juridic specific, iar in textul ei au fost mentinute prevederi deja declarate neconstitutionale.

Curtea Constitutionala reia, in cuprinsul deciziei ei, prevederile articolului 75 din Constitutie, referitor la tehnica de sesizare a celor doua Camere ale Parlamentului, informeaza Mediafax.

Potrivit alineatului 4 al acestui articol, "In cazul in care prima Camera sesizata adopta o prevedere care intra in competenta sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord. In caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se intoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv in procedura de urgenta".

Alineatul 5 al aceluiasi articol arata ca "Dispozitiile alineatului (4) referitoare la intoarcerea legii se aplica in mod corespunzator si in cazul in care Camera decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere". Astfel, avand in vedere stabilirea clara a competentelor in functie de materia la care o prevedere legislativa face referire, Curtea Constitutionala "constata ca fiecare Camera a Parlamentului este obligata sa aplice intocmai dispozitiile articolului 75 din Constitutie".

Asadar, Curtea si-a insusit motivatia presedintelui Basescu, cel care a sesizat Curtea dupa ce actul normativ i-a fost trimis pentru a doua oara spre promulgare.

"Din prevederile regulamentare reiese ca cea care are calitatea de camera decizionala in materia dreptului de proprietate privata, reglementata la articolul 44 alineatul (2) si articolul 136 alineatul 5 din Constitutie, este Camera Deputatilor", sustine Curtea ca a retinut din argumentele sefului statului.

In continuare, in opinia presedintelui, activitatea comisiilor de cercetare infiintate in scopul controlului modului de dobandire a averii "are implicatii directe asupra dreptului de proprietate privata al persoanelor care au obligatia depunerii declaratiilor de avere".

"In aceste conditii, Presedintele Romaniei afirma ca dispozitiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenta Senatului in calitate de prima Camera sesizata si a Camerei Deputatilor, in calitate de Camera decizionala", se arata in expunerea de motive a Curtii Constitutionale.

Un alt argument retinut de judecatorii Curtii Constitutionale a fost acela ca, in situatiile in care s-au mai operat modificari la Legea 115 din 1996, cea care instituie comisiile de verificare a averii, "prima Camera sesizata a fost Senatul".

Judecatorii Curtii afirma, totodata, ca si Camera Deputatilor si Guvernul au sustinut punctul de vedere si argumentele sefului statului. In schimb, potrivit CCR, "presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la obiectia de neconstitutionalitate".

Legea ANI nu este redactata intr-un limbaj juridic clar si fara echivoc

Curtea Constitutionala mai afirma ca actul normativ nu este redactat intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, clar si precis, care sa excluda orice echivoc.

Judecatorii Curtii Constitutionale apreciaza ca legea declarata neconstitutionala nu respecta normele "menite sa asigure sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul, forma juridica, limbajul si stilul actului normativ".

Curtea arata ca, potrivit dispozitiilor Legii 24 din 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, "textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce".

"Forma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicieze stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor", afirma judecatorii CC, care apreciaza ca actul normativ "nu a fost sistematizat corespunzator si nici redactat intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, clar si precis, care sa excluda orice echivoc".

Legea pastreaza elemente declarate neconstitutionale in aprilie

Totodata, Curtea Constitutionala a identificat in ultima forma a Legii ANI mai multe dintre elementele identificate anterior de judecatorii instantei constitutionale ca fiind in contradictie cu legea fundamentala

"Decizia prin care Curtea Constitutionala, in exercitarea controlului concret, posterior, admite exceptia de neconstitutionalitate este obligatorie si produce efecte erga omnes si nu numai inter partes litigantes. (...) Curtea constata ca adoptarea de catre legiuitor a unor norme contrare celor hotarate intr-o decizie a Curtii Constitutionale, prin care se tinde la pastrarea solutiilor legislative afectate de vicii de neconstitutionalitate, incalca Legea fundamentala. Or, intr-un stat de drept, astfel cum este proclamata Romania (...), autoritatile publice nu se bucura de nici o autonomie in raport cu dreptul", afirma judecatorii Curtii Constitutionale in motivarea deciziei prin care au statuat ca ultima forma a Legii ANI trecuta prin Parlament este neconstitutionala.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...