Motivare CCR: De ce Parlamentul nu poate modifica Codul de Procedura Penala cum a vrut

Motivarea Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) la decizia de neconstitutionalitate privind modificarile aduse la Codul de procedura penala arata ca au fost eliminate anumite articole din lege care nu au facut obiectul procedurii de reexaminare.

"Referitoare la procedura parlamentara a reexaminarii legii, in temeiul art.147 alin.(2) din Constitutie, din perspectiva limitelor de legiferare impuse Parlamentului prin decizia prin care obiectia de neconstitutionalitate a fost partial admisa. In cadrul acestei proceduri, Parlamentul nu are competenta constitutionala de a modifica prevederile legale care nu au fost contestate din perspectiva constitutionalitatii si nici pe cele contestate, dar a caror constitutionalitate a fost constatata prin actul jurisdictional al Curtii. Parlamentul are competenta de a legifera doar in sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale", conform motivarii la decizia CCR privind Codul de procedura penala.

"Curtea constata ca eliminarea art.I pct.159, referitor la art.2501 alin.(4) din Codul de procedura penala, si a art.I pct.246, referitor la art.453 alin.(3) din Codul de procedura penala, din cadrul legii reexaminate s-a realizat cu incalcarea limitelor stabilite prin Decizia nr.633 din 12 octombrie 2018, ceea ce contravine art.147 alin.(2) din Constitutie", mai constata judecatorii CCR.

Curtea observa ca forma legii adoptate, decizional, de Camera Deputatilor modifica legea adoptata in urma reexaminarii de Senat, "eliminand o parte din articolele adoptate si modificand norma care dispune dispozitiile finale si tranzitorii ale legii".

Judecatorii au mai constatat ca desi nu a fost respectat termenul de cinci zile pentru consultarea proiectului de catre parlamentari, aceasta norma nu este de natura constitutionala. Curtea constata ca prevederea este mai degraba legata de functionarea Camerei Deputatilor, care a adoptat, decizional, modificarile aduse Codului.

"Obiectul criticii de neconstitutionalitate il constituie, de fapt, modul in care, ulterior prezentarii raportului de catre Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei, au fost respectate normele si procedurile parlamentare de adoptare a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004.

Or, in masura in care dispozitiile regulamentare invocate in sustinerea criticilor nu au relevanta constitutionala, nefiind consacrate expres sau implicit intr-o norma constitutionala, aspectele invocate de autorii sesizarii nu constituie probleme de constitutionalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare.

Prin urmare, Curtea a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara nu incalca prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie, sub aspectul principiului legalitatii. Aceste considerente isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, critica formulata fiind neintemeiata prin prisma jurisprudentei Curtii Constitutionale", arata sursa citata.

Prin urmare, Codul de procedura penala se va reintoarce in Parlament pentru ca prevederile actului normativ sa fie puse in acord cu decizia Curtii Constitutionale.

Opiniile concurente ale judecatorilor CCR

Judecatorii Livia Stanciu si Simina Tanasescu constata, in opinia concurenta la motivarea deciziei CCR de neconstitutionalitate a modificarilor Codului de procedura penala, ca Parlamentul are o "conduita vadit arbitrara", care ignora in mod constant recomandarile Curtii.

"Avand in vedere argumentele prezentate, constatam conduita vadit arbitrara a legiuitorului, care ignora, in mod constant, normele regulamentare, recomandarea Curtii Constitutionale cuprinsa in Decizia nr.250 din 19 aprilie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.378 din 3 mai 2018, parag.48-49, potrivit careia 'parlamentarii, fie ca provin din randul majoritatii, fie ca provin din cel al opozitiei, trebuie sa se abtina de la exercitarea abuziva a drepturilor procedurale si sa respecte o regula de proportionalitate, de natura sa asigure adoptarea deciziilor ca urmare a unei dezbateri publice prealabile', si, implicit, principiul exercitarii cu buna-credinta si in spirit de loialitate fata de valorile constitutionale a drepturilor procedurale parlamentare", arata judecatorii CCR Livia Stanciu si Simina Tanasescu, in opinia concurenta a motivarii CCR asupra neconstitutionalitatii modificarilor la Codul de procedura penala.

Cei doi magistrati CCR noteaza ca nu a existat o dezbatere reala asupra initiativei legislative de modificare a Codului de Procedura Penala.

"Nerespectarea termenelor prevazute in propriile regulamente de organizare si functionare impiedica Parlamentul sa-si exercite functia de legiferare in mod efectiv, transformand actul decizional al votului intr-o formalitate care lipseste de efecte juridice norma cuprinsa in art.69 din Constitutie. Procesul legislativ desfasurat cu privire la legea supusa controlului de constitutionalitate in prezenta cauza nu a presupus o dezbatere reala asupra initiativei legislative, in sensul ca nu a avut loc un schimb de idei cu privire la continutul normativ al acesteia. Mai mult, in absenta dezbaterilor, participarea membrilor Parlamentului la procesul legislativ a fost golita de continut, reducandu-se la votarea propunerii legislative in lipsa oricarei cunoasteri a continutului acesteia, ceea ce este de neconceput intr-un stat de drept", mai arata opinia concurenta a lui Stanciu si Tanasescu.

Livia Stanciu si Simina Tanasescu considera, in contrast cu decizia majoritatii judecatorilor, ca, sesizarea de neconstitutionalitate privind dezbaterea proiectului de lege in termen de cinci zile incalca Constitutia.

"Sesizarile de neconstitutionalitate se impuneau a fi admise si in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate extrinseca care a vizat faptul ca, legea a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 69 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputatilor, fapt care aduce atingere prevederilor art.1 alin.(3) si alin.(5) din Constitutie, deoarece raportul Comisiei parlamentare speciale comune, elaborat in cadrul procedurii din fata Camerei Deputatilor, a fost difuzat deputatilor in chiar ziua votului, asadar, cu nerespectarea termenului de cel putin 5 zile inainte de data stabilita pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative in plenul Camerei Deputatilor, ceea ce determina neconstitutionalitatea legii, in ansamblul sau", potrivit sursei citate.

De asemenea, judecatorul CCR Daniel Morar sustine, tot intr-o opinie concurenta, la fel ca ceilalti doi magistrati amintiti mai sus, ca termenul regulamentare nu a fost respectat.

"In ceea ce priveste critica referitoare la nerespectarea termenului regulamentar referitor la difuzarea raportului intocmit de comisia parlamentara cu cel putin 5 zile inainte de data stabilita pentru dezbaterea propunerii legislative in plenul Camerei Deputatilor, legea fiind avizata de comisia speciala, prin raportul din data de 24 aprilie 2019, si, in aceeasi zi, dezbatuta si aprobata in sedinta Camerei Deputatilor. zile in plenul Camerei Deputatilor", a arata Daniel Morar, in opinia concurenta la motivarea CCR.

Proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedura penala se va reintoarce in Parlament pentru ca prevederile actului normativ sa fie puse in acord cu decizia Curtii Constitutionale.

Pe 29 iulie, Codul penal si Codul de procedura penala au fost declarate de CCR neconstitutionale in ansamblul lor. Curtea transmite ca in cazul Codului de procedura penala Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare. Sesizarile de neconstitutionalitate au fost formulate de PNL - USR si de presedintele Klaus Iohannis asupra modificarilor aduse de Parlament Codului Penal si Codului de Procedura Penala.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...