Motivare CCR: Sectia pentru investigarea magistratilor nu e discriminatorie, statut special au si parlamentarii. Livia Stanciu are alta opinie

Marti, 13 Februarie 2018, ora 14:08
4360 citiri
Motivare CCR: Sectia pentru investigarea magistratilor nu e discriminatorie, statut special au si parlamentarii. Livia Stanciu are alta opinie

Infiintarea unei Sectii speciale pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie nu ii discrimineaza pe magistrati, un statut special avand si ministrii, parlamentarii si presedintele, arata CCR in motivarea deciziei.

Judecatorul Livia Stanciu nu este de acord si a emis o opinie separata, sustinand ca principiul egalitatii in fata legii a fost incalcat.

Stanciu precizeaza ca in Romania nu mai exista nicio alta categorie profesionala cu privire la care sa functioneze un organ de ancheta specializat, dar motivarea CCR face o paralela cu alte derogari, cum sunt cele din cazul parlamentarilor, ministrilor si presedintelui.

"Prin urmare, spre deosebire de ceilalti cetateni ai Romaniei, judecatorilor si procurorilor, inclusiv judecatorilor si procurorilor militari si membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, le este aplicat un tratament juridic diferit, prin reglementarea cercetarii infractiunilor ce s-ar comite de catre acestia de catre o structura speciala de parchet.

Aceasta situatie nu-si gaseste justificare in exigentele constitutionale consacrate de art.16 alin. (1) din Constitutie potrivit caruia Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari", spune Stanciu.

Analizand dispozitiile Constitutiei, judecatorii CCR au constatat, insa, ca insusi textul fundamental stabileste derogari de la competenta materiala obisnuita a parchetelor, avand in vedere criteriul calitatii persoanei.

Astfel, exemplifica CCR in documentul publicat pe site-ul institutiei, sunt dispozitiile art.72 alin. (2) teza a doua, in cazul deputatilor si senatorilor, "urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie", precum si art.96 alin. (4) teza intai, in cazul punerii sub acuzare a presedintelui Romaniei, respectiv art.109 alin. (2) teza finala, in cazul ministrilor, potrivit carora "competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie".

Mai mult, judecatorii constitutionali argumenteaza ca infiintarea acestei Sectii speciale "are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigatie, si constituie o garantie legala a principiului independentei Justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului.

Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati".

In ceea ce priveste critica referitoare la efectele pe care infiintarea acestei Sectii le are asupra competentei DNA, in sensul diminuarii acesteia in ceea ce priveste cercetarea infractiunilor de coruptie, a infractiunilor asimilate si in legatura directa cu acestea, comise de catre judecatori, procurori, respectiv de catre membrii CSM, precum si a celor comise de alte persoane alaturi de magistrati, Curtea apreciaza ca aceasta este neintemeiata.

"Atata vreme cat respectiva structura de parchet nu are o consacrare constitutionala, spun judecatorii CCR, fiind infiintata si functionand tot ca rezultat al optiunii legiuitorului ordinar, aspectele legate de competentele sale raman in sfera de decizie a legiuitor ului, in temeiul prevederilor constitutionale cuprinse in art.131 alin. (2), potrivit carora Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii", arata textul motivarii.

Opinia separata a Liviei Stanciu

Judecatorul CCR Livia Stanciu a emis, insa, o opinie separata, prin care argumenteaza ca, prin infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, avand o competenta materiala dupa calitatea persoanei - judecator sau procuror, inclusiv judecator sau procuror militar si membri ai Consiliului Superior al Magistraturii - au fost incalcate prevederile constitutionale ale art.16 alin. (1) referitoare la principiul egalitatii in fata legii si ale art.148 alin. (2) si (4) referitoare la angajamentele pe care Romania si le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeana.

Livia Stanciu aminteste ca "o structura speciala poate fi justificata doar in masura in care se constata/este evidenta existenta unei probleme speciale": "Practic, se induce ideea ca exista o problema de infractionalitate in randul magistratilor care necesita o atentie speciala".

CCR a admis, in 23 ianuarie 2018, obiectia de neconstitutionalitate formulata de 29 de senatori PNL, respectiv ICCJ, si a constatat ca dispozitiile art.I pct.2, 4, 29 si 61 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt neconstitutionale.

Citeste decizia CCR si ce spun magistratii

Pe de alta parte, CCR a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata de aceiasi autori si a constatat ca celelalte dispozitii ale Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

Citeste si:
Nicușor Dan s-a vaccinat cu prima doză împotriva Covid-19
Nicușor Dan s-a vaccinat cu prima doză împotriva Covid-19
Primarul Capitalei Nicușor Dan a anunțat joi dimineața, 9 decembrie, într-o intervenție la Digi24, că s-a vaccinat cu prima doză împotriva Covid-19. În trecut, edilul a anunțat în...
Decizie așteptată a CCR la sesizarea PSD privind conducerile interimare ale televiziunii și radioului public
Decizie așteptată a CCR la sesizarea PSD privind conducerile interimare ale televiziunii și radioului public
Curtea Constituţională (CCR) ar putea să se pronunțe joi, 9 decembrie, cu privire la decizia asupra sesizării PSD în legătură cu proiectul privind asigurarea continuităţii conducerii...