Strada, fata in fata cu marele asalt. Salvarea CCR

Vad o intreaga actiune menita sa demonizeze protestul anuntat pentru duminica in Bucuresti, actiune prezentata de unii ca fiind impotriva CCR si, implicit, a statului de drept. Da, daca ar fi un protest menit sa ceara desfiintarea CCR, ar fi o actiune inacceptabila. Dar nu este nici pe departe vorba despre asa ceva.

In primul rand, demonstratia anuntata pentru duminica este una de sustinere a DNA. Este, cred, evident ca ne aflam in fata unui asalt fara precedent asupra anticoruptiei in general si a DNA in mod special, inceput de anul trecut si continuat cu ferocitate de la inceputul acestui an.

OUG 13 a fost doar un episod, poate cel mai usor de contracarat, al acestei operatiuni. Dupa esecul lui, razboiul pare sa fi fost mutat, dupa cum am aratat deja, in institutii fara raspundere electorala si la adapost de critica externa: CSM si CCR.

Iar constatarea conflictului de natura constitutionala intre DNA si guvern devine in mod evident pretextul folosit pentru o actiune de forta impotriva procurorului general si a procurorului sef DNA a caror anchetare disciplinara, respinsa de CSM, dar initiata de Luju, pare gandita ca fundal procedural pentru a obtine suspendarea din functii a celor doi.

Efectele acestei suspendari nu sunt greu de anticipat, macar daca ne gandim la inhibarea sistemului judiciar care, dupa decizia de excludere din magistratura a judecatoarei Camelia Bogdan, va mai primi un exemplu de corectie extrema a celor care indraznesc sa se puna cu detinatorii puterii, ma tem, pe cale de a veni absoluta.

Lupta anticoruptie, chiar mai mult decat anumite persoane anume, are un singur aliat cu adevarat de temut, opinia publica. Daca noi nu vom apara acest demers sanitar esential pentru Romania, il vom pierde. Aici nu este vorba despre a apara un om sau altul, ci un principiu, un demers, o valoare, de care depinde viitorul Romaniei, adica exact ceea ce a scos oamenii in strada si dupa adoptarea OUG 13.

Si ar trebui sa ne exprimam cat inca putem si avem pentru ce. Proiectul depus de Tudor Ciuhodaru (PSD), care ar urma sa pedepseasca cu inchisoarea actiunile care au ca scop schimbarea ordinii constitutionale ori a ingreunarii sau impiedicarii exercitarii puterii de stat, este un semnal extrem de periculos, la limita atentatului la democratie.

Inteleg de la dl Ciuhodaru ca reglementarea ar viza exclusiv manifesari extremiste. Si sa fie aceasta intentia domniei sale, o asemenea lege isi poate intinde efectele impotriva a tot ceea ce la un moment dat o institutie sau alta ar interpreta drept tulburarea ordinii constitutionale, adica inclusiv proteste sau, de ce nu?, anchete penale "neconstitutionale".

Si, tot la capitolul lupta de inhibare a anticoruptiei, nu as trece cu vederea presiunile vizibile si uriase care se fac, inclusiv prin turneul la limita disperarii a lui Traian Basescu prin studiouri de televizune, cu un arsenal teribil de dezinformari crase, pentru achitarea Elenei Udrea.

Pentru ca aici poate fi scenariul urmator: o instanta intimidata pentru a ignora probele ar putea decide o eventuala achitare, care sa fie folosita ca o maciuca antiDNA si impotriva dnei Kovesi in special, a carei demisie este ceruta deja in avans. Dar ceva imi spune ca astfel de presiuni nu vor cadea sub sub nicio forma sub incidenta vreunei legii Ciuhodaru si nici nu pot fi neconstitutionale.

In ceea ce priveste CCR nimeni nu cere si nici nu ar putea sa ceara defiintarea acestei institutii. Ea este esentiala intr-un stat de drept. Algoritmul politic de numire a judecatorilor constitutionali nu este o inventie romaneasca. Celebra Curte de la Karlsruhe are acelasi model de constitutire, dar diferenta esentiala rezida in modul in care judecatorii isi inteleg misiunea publica si uriasa lor responsabilitate.

Curtea functioneaza la Karlsruhe, nu in capitala Germaniei tocmai pentru a marca inclusiv geografic desprinderea de influente, dupa cum puncteaza DW: "Curtea este 'unul dintre putinele locuri protejate de influente exterioare, astfel incat deciziile sa poata fi luate asa cum se cuvine', spune Andreas Vobkuhle, presedintele celui de-al Doilea Senat. Vobkuhle isi descrie locul de munca de la Karlsruhe ca avand ceva dintr-o manastire".

CCR nu a reusit sa convinga publicul larg ca este deasupra jocului politic, ca modul de numire a judecatorilor este doar o formula de constituire si nu marcheaza decisiv hotararile. Este grav ca poti anticipa o decizie doar numarand fidelitatile politice de acolo fara a fi nevoie de vreun argument constitutional. Curtea trebuie sa fie, asa cum este aceea din Germania, un cenzor, nu un ecou al puterii oricare ar fi ea.

Cand CCR refuza sa discute fondul unei ordonante care a intors tara cu fundul in sus si in egala masura stabileste ca numai ea poate sa cenzureze procesul de adoptare a acesteia, cand CCR instituie astfel practic o imunitate paraconstitutionala a ministrilor, ceva suna foarte rau.

Adica daca tragem linie si vedem ca de la inceputul asaltului impotriva statului de drept, CCR a facut tot ce a putut pentru a valida guvernul si a-l scuti de constatarea erorilor, inclusiv penale, oare nu e cam mult?

Pe de alta parte, este foarte contrariant jocul intre ape al CCR. Judecatorii constitutionali nu sunt magistrati, nu se supun CSM, nu fac parte din puterea judecatoreasca. Dar, acum un an, printr-o exceptie judecata tot de ei, si-au arogat dreptul ca anii petrecuti in CCR sa le fie luati in calcul la pensia de magistrat.

Iar daca Mona Pivniceru, cea care a invocat exceptia, nu a participat la dezbateri si vot, alti doi judecatori beneficiari ai ei, Daniel Morar si (pe atunci) Tudorel Toader, actual ministru al Justitiei, aflati in litigii fix pe tema acestei vechimi cu Casa de Pensii, au decis.

Acest tip de conflict de interese unui magistrat nu ii e permis. Dar daca magistratii pot fi urmariti penal sau disciplinar pentru activitatea lor, judecatorii constitutionali au o imunitate totala pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor, confrom art. 61 al 2 din Legea 47/1992. Deci judecatorii CCR pot comite orice abuz in exercitiul functiei fara a putea fi sanctionati pentru el. In privinta pensiilor suntem magistrati, in privinta obligatiilor nu?

Iar acum exista o initiativa legislativa care ar extinde privilegiile, astfel incat judecatorii CCR sa nu poata fi urmariti penal, retinuti, arestati, perchezitionati sau trimisi in judecata fara incuviintarea plenului Curtii.

Adica un judecator constitutional poate sa si omoare pe cineva, ca nu ar fi anchetat si judecat decat daca vor colegii lui. O fi constitutional? Si o avea acest proiect un aer de rasplata pentru servicii aduse pe frontul luptei impotriva anticoruptiei? Presupun ca nu e neconstitutional sa intreb.

Deci, da, un protest fata de ceea ce oamenii considera, pe buna dreptate in opinia mea, derapajul grav al CCR de la rolul si statutul ei special cred ca este mai mult decat jusitificat, este chiar necesar.

Este un protest nu pentru desfiintarea, ci, pana la urma, pentru salvarea CCR, un protest al celor care cred ca in Romania legile sunt pentru toti, responsabilitatile si exigentele pe masura puterii, iar statul de drept trebuie aparat.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...