CCR a amanat pentru 15 iulie deliberarile pe sesizarea lui Cazanciuc privind un conflict Parlament - Parchetul General, dupa ce Tariceanu a devenit suspect de abuz in serviciu

Curtea Constitutionala a Romaniei a amant miercuri pentru 15 iulie deliberarile cu privire la cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei - Senat, pe de o parte si Parchetul General.

UPDATE: Curtea Constitutionala a Romaniei a amanat pentru data de 15 iulie deliberarile cu privire la cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei - Senat, pe de o parte si Parchetul General.

Presedintele Senatului, Robert cazanciuc, a sesizat CCR la finalul lunii mai, dupa ce Parchetul General deschisese un dosar penal pentru abuz in serviciu, dupa ce conducerile repetate ale Senatului au refuzat sa puna in aplicare o decizie definitiva din 2015 a Curtii Supreme, prin care senatorul PSD Cristian Marciu, fusese declarat incompatibil.

Acesta reclama o "imixtiune" si o "incercare de control a activitatii si procedurilor parlamentare", in contextul in care fostul sef al Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a devenit suspect de abuz in serviciu pentru tergiversarea procedurii de ridicare a imunitatii senatorului Cristian Marciu.

Senat: O incalcare a principiului separatiei puterilor in stat

Reprezentantul Senatului a precizat in fata judecatorilor constitutionali ca in aceasta speta exista un conflict juridic de natura constitutionala prin incalcarea de catre procurorul de caz a principiului separatiei puterilor in stat. In opinia acestuia, reprezentantul Parchetului General a intervenit peste activitatea Senatului si le-a impus acestora un anumit mod de a-si desfasura activitatea.

"Onorati judecatori constitutionali, perceptia mea este ca in dosarul pe care Curtea urmeaza sa-l dezbata azi nu e vorba de persoane sau functii ci de un principiu fundamental al statului de drept, separatia puterilor in stat. Situatia juridica conflictuala este determinata de solicitarea ultima de catre o strucutra a parchetului de documente, acte referitoare la o procedura indeplinita pe rol de o comisie a Parlamentului. Desi Parchetul de pe langa Inalta Curte a fost informat in mod loial de catre comisia juridica a Senatului ca aceasta procedura este in derulare, procurorul de caz a cerut in mod imperative sa i se predea documente asupra careia senatorii si membrii comisiei urmau sa exprime un vot. In mod direct, o structura a Ministerului Public le indica senatorilor cum sa voteze asupra documentelor ce se vor afla sub dezbatere.

Ne putem intreba ce reactie ar avea procurorii Ministerului Public daca o comisie parlamentara privind drepturile omului, de exemplu, ar cere unui procuror explicatii cu privier la durata urmaririi penale intr-un dosar. Nu in ultimul rand, trebuie subliniat ca raportul de evaluare intocmit de ANI a constatat incompatibilitatea senatorului Marciu in calitate de consilier judetean si nu in calitatea de senator, pe care aceasta a dobandit-o in urma alegerilor parlamentare. Decizia ICCJ a confirmat raportul ANI insa se specifica incompatibiltiatea in calitate de consilier judetean si nu senator. Cerem Curtii sa constate existenta unui conflict juridic de natua constitutionala si sa decida ca in viitor structurile Ministerului Public sa isi exercite competenta in cadrul constitutional stabilit", a declarat reprezentantul Senatului in fata Curtii.

Ministerul Public: Ne aflam in fata unui abuz procedural

Pe de alta parte reprezentantul Ministerului Public a sustinut ca in aceasta speta putem vorbi de un abuz procedural, subliniind ca principiul autonomiei Parlamentului nu trebuie exercitat abuziv.

"Va rog sa observati ca actele de urmarire penale nu vizeaza elemente care sa se subscrie incalcarii pricipiului autonomiei parlamentare. Acest pricipiu permite Parlamentului sa isi determine modul de organizare interna insa nu trebuie pierdut din vedere rolul acestor regulamente in actiunea altor institutii care isi desfasoara activitatea intr-un stat de drept. Autonomia parlamentara nu trebuie exercitata abuziv. Din punctul nostru de vedere, autonomia regulamentara parlamentara nu legitmiteaza instaurarea unor reguli care sa incalce principii constitutionale. Aceste reguli nu pot pune Parlamentul in imposibilitatea de a finaliza o procedura pentru care se solicita exercitarea unui vot. In prezenta cauza nici macar pana in prezent din momentul sesizarii - feb 2017, aceasta camera nu a emis o hotarare cu privire la cererea de solutionare ce vizeaza vacantarea unui loc de senator constatata de o hotarare definitiva a instantei iar comisia juridica nu a emis o opinie cu privire la aceasta. Vorbim de un abuz procedural, ce a fost sanctionat in trecut de jurisprudenta Curtii. De asemenea, demersul procurorului nu poate fi calificat drept o incalcare a principiului imunitatii parlamentare, ce vizeaza exclusiv opinii, voturi exprimate, luari de cuvant, ori in prezenta cauza este vizata exclusiv emiterea unei hotarari de vacantare a unui post pe baza unei hotarari definitive a instantei. Va cerem sa constatati ca nu suntem in prezenta unui conflict juridic de natura constitutionala nefiind niciun blocaj institutional in cauza", a aratat magistratul ce a pledat pozitia Ministerului Public in fata Curtii.

Sesizarea lui Cazanciuc

In luna ianuarie presa dezvaluia ca fostul presedinte al Senatului, Calin Popescu Tariceanu (ALDE), si senatorul PSD de Giurgiu, Cristian Marciu erau vizati de un dosar penal deschis de catre Parchetul General. Senatorul Marciu fusese declarat incompatibil de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) in martie 2015, prin decizie definitiva, pentru ca a facut afaceri cu Consiliul Judetean Giurgiu, in perioada 2008-2012, el fiind consilier judetean. Potrivit legii, pentru acest lucru, Marciu trebuia sa piarda de indata orice functie publica si sa nu mai poata ocupa o alta, vreme de 3 ani.

In martie 2017, la doi ani de la ramanerea definitiva a deciziei judecatoresti, ANI a cerut Senatului sa constate incetarea calitatii de senator a lui Cristian Marciu. Cu toate ca se implinesc 5 ani de la nerespectarea deciziei judecatoresti definitive a Inaltei Curti, Cristian Marciu este si acum senator PSD. Fostul presedinte al Senatului, Calin Popescu Tariceanu, este vizat de acuzatiile de abuz in serviciu si uzurparea de calitati oficiale. El a fi refuzat vreme de doi ani si jumatate - intre data cererii ANI (6 martie 2017) si data demisiei sale de la conducerea Senatului (2 septembrie 2019) - sa puna in aplicare decizia Justitiei.

Senatul considera ca nu i se poate impune o anumita conduita de vot

In 29 mai, presedintele interimar al Senatului de atunci, social-democratul Robert Cazanciuc, a sesizat Curtea Constitutionala (CCR), la solicitarea lui Calin Popescu Tariceanu, revendicand un conflict juridic cu Ministerul Public, dupa ce procurorii au deschis un dosar penal in care este cercetat si liderul ALDE pe motiv ca ar fi refuzat punerea in aplicare a unei decizii definitive a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) privind demiterea senatorului PSD Cristian Marciu, gasit incompatibil.

"Niciunui membru al Parlamentului nu ii poate fi impusa o anumita conduita in exercitarea optiunii de vot. Punerea la dispozitie a unor documente intocmite in timpul derularii dezbaterilor parlamentare in care este analizata orice solicitare a unei autoritati publice, reprezinta o forma de imixtiune si de incercare de control a activitatii si procedurilor parlamentare, in conditiile in care acestea se finalizeaza prin votul liber exprimat de senatori. si-a arogat competenta de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de catre presedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum si de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari. Actele procedurale indeplinite in conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare nu pot face obiectul controlului organelor Ministerului Public, acestea fiind modalitati prin care Camerele Parlamentului isi indeplinesc rolul constitutional si isi desfasoara lucrarile in temeiul si potrivit propriei autonomii organizatorice si functionale", se arata atunci in pozitia oficiala a Senatului.

La randul sau, Calin Popescu Tariceanu a sustinut ca autoritatea judecatoreasca nu poate interveni asupra derularii unei proceduri regulamentare din Senat. "Consider ca acest amestec al unei structuri a Autoritatii Judecatoresti in derularea unei proceduri regulamentare in Senat nu este o simpla interferenta functionala in activitatea parlamentara a unei comisii permanente a Senatului, ci o incalcare grava a rolului constitutional al Parlamentului ca organism reprezentativ suprem al poporului", isi exprima fostul presedinte al Senatului pozitia intr-o adresa catre Biroul Permanent al Senatului

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...