CCR declara neconstitutionale doua articole care privesc atributiile Sectiei Speciale. Unul dintre acestea i-a salvat pe fostii deputati PSD: Ghita, Hrebenciuc si Adam

Marti, 07 Iulie 2020, ora 15:08
11949 citiri
CCR declara neconstitutionale doua articole care privesc atributiile Sectiei Speciale. Unul dintre acestea i-a salvat pe fostii deputati PSD: Ghita, Hrebenciuc si Adam

Curtea Constitutionala a Romaniei a constat marti ca mai multe articole din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt neconstitutionale, care privesc atributiile Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie, cunoscuta drept Sectia Speciala, sunt neconstitutionale.

Aceastea privesc exercitarea si retragerea cailor de atac in cauzele de competenta Sectiei Speciale, situatie care s-a intamplat pana acum in mai multe cazuri, cum ar fi al fostilor deputati PSD, Sebastian Ghita, Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam, sau al fostului senator PNL, Tudor Chiuariu.

Un alt articol declarat neconstitutional priveste pozitia procurorului -sef al Sectiei Speciale, care nu poate fi considerat mereu procuror ierarhic superior.

Pe de alta parte, CCR a respins marti mai multe exceptii privind aceste operationalizarea acestei structuri de parchet.

Motivarea CCR

"Pentru a pronunta solutia de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate referitoare la textele mai sus redate, Curtea a retinut incalcarea prevederilor constitutionale cuprinse in art.1 alin.(5) referitor la claritatea si previzibilitatea legii, precum si in art.131 alin.(1) si in art.132 alin.(1) cu referire la principiul legalitatii si controlului ierarhic in virtutea carora functioneaza Ministerul Public," precizeaza CCR.

Cu privire la dispozitiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004, Curtea a retinut ca definirea procurorului-sef al S.I.I.J. ca "procuror ierarhic superior" in toate cazurile si cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implica urmarirea penala a infractiunilor de competenta Sectiei inlatura regimul juridic corespunzator statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu functii de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-sef adjunct al sectiei sau de procuror-sef al unei structuri din interiorul sectiei (birou/serviciu).

Control asupra activitatii procurorului

In ceea ce priveste stabilirea calitatii de procuror ierarhic superior "inclusiv in cazul solutiilor dispuse anterior operationalizarii acesteia", Curtea a constatat ca notiunea de "procuror ierarhic superior" vizeaza intotdeauna pozitia intr-o ierarhie, determinata prin raportare la o anumita structura organizatorica si nicidecum prin raportare la "solutiile dispuse" in cauzele inregistrate pe rolul unui anumit parchet.

"Modul deficitar in care legiuitorul reglementeaza o situatie tranzitorie incalca principiul controlului ierarhic, intrucat stabileste in competenta procurorului-sef al S.I.I.J. controlul asupra activitatii unor procurori din afara acestei sectii cu privire la actele dispuse de acestia in cauzele care ulterior au fost transferate in competenta S.I.I.J.

Cu privire la dispozitiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004, prin modul de reglementare a competentei S.I.I.J. referitoare la promovarea si retragerea cailor de atac, rezulta ca aceasta sectie, evaluand legalitatea si temeinicia hotararii judecatoresti pronuntate, exercita, implicit, un control asupra activitatii procurorului de sedinta.

Dispozitiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent fata de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Sectia Judiciara) si, totodata, o pozitie supraordonata in ierarhia Ministerului Public, cu incalcarea art.132 din Constitutie, care consacra principiul controlului ierarhic in cadrul acestei autoritati publice," explica CCR.

Ce a discutat CCR

Curtea Constitutionala discuta marti mai multe exceptii care privesc operationalizarea si atributiile Sectiei Speciale de anchetare a magistratilor. Este vorba de sesizari facute de Inalta Curte in doua dosare in care au fost implicati magistrati.

Primul caz este cel al judecatorului Damian Dolache, condamnat definitiv la 10 luni de inchisoare cu amanarea aplicarii pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului. Damian Dolache a ramas cu aceasta sentinta si la Inalta Curte, dupa ce Sectia Speciala a retras apelul. Dolache este in continuare judecator la Curtea de Apel Bucuresti.

Al doilea caz este cel al judecatorului Bogdan Mateescu, membru CSM. In cazul acestuia, Sectia Speciala a cerut redeschiderea unei anchete care fusese clasata, in 2018, de DNA. In timpul judecarii redeschiderii anchetei, Mateescu a ridicat aceasta exceptie.

Modificari prin ordonante de urgenta

In esenta, Inalta Curte a sesizat CCR cu modificarile aduse de coalitia PSD-ALDE in cazul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, dar mai ales prin modificarile facute de doua ordonante de urgenta: OUG nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si OUG nr.7/2019 de modificare a legilor Justitiei. Este vorba de doua ordonante de urgenta promovate de fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, si adoptate de fostul premier Viorica Dancila.

In cazul lui Mateescu, magistratul a ridicat exceptiile care priveau intreg articolul 88 al Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, cele care vizau chiar operationalizarea Sectiei Speciale, realizata prin OUG 90/2018.

In cazul lui Damian Dolache procurorul de sedinta, care era de la Parchetul General, a vizat in exceptiile ridicate fix articolul care dadea dreptul sefului Sectiei Speciale sa retraga apelurile in dosarele instrumentate anterior de DNA, DIICOT sau alte parchete competente.

Articolul 88^8: Atributiile Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie sunt urmatoarele:

d) exercitarea si retragerea cailor de atac in cauzele de competenta Sectiei, inclusiv in cauzele aflate pe rolul instantelor sau solutionate definitiv anterior operationalizarii acesteia potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Sub lupa CJUE

In prezent, pe rolul Curtii de Justitie a UE se afla un numar de 4 cauze in care au fost formulate 7 intrebari preliminare vizand interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la Sectia Speciala.

Infiintarea acesteia a fost criticata de mai multe organisme internationale, de asociatiile de magistrate si de societatea civila.

In plus, Ministerul Justitiei a pus in dezbatere publica un proiect de lege de desfiintare a Sectiei Speciale.

Citeste si:
Cum a ajuns o senatoare AUR antivaccinistă să acuze statul român de zădărnicirea combaterii bolii
Cum a ajuns o senatoare AUR antivaccinistă să acuze statul român de zădărnicirea combaterii bolii
Senatoarea AUR Rodica Boancă a depus o plângere penală împotriva combaterii bolii în legătură cu procedura de administrare a testelor rapide antigen non-invazive efectuate din proba de...
PSD ar putea renunța la taxa de solidaritate. Marcel Ciolacu: ”Este posibil să nu fie nevoie de ea”
PSD ar putea renunța la taxa de solidaritate. Marcel Ciolacu: ”Este posibil să nu fie nevoie de ea”
Coaliția de guvernare va continua discuțiile despre introducerea taxei de solidaritate, a anunțat miercuri, 8 decembrie, liderul PSD, Marcel Ciolacu, la finalul ședinței. Acesta a precizat că...