ICCJ sesizeaza Curtea Constitutionala referitor la detentia la domiciliu

Inalta Curtea de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat Curtea Constitutionala (CCR), in legatura cu legea care reglementeaza executarea pedepsei la domiciliu, care nu contine o reglementare amodalitatii de supraveghere a persoanei care isi executa pedeapsa la domiciliu.

"Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, prin Hotararea nr.5 din 8 iunie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, iar prin Hotararea nr.6 din 8 iunie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative", precizeaza ICCj intr-un comunicat.

In sesizare se arata ca pct. 5, prin care este introdus art. 381, priveste "regimul detentiei la domiciliu".

"Contrar denumirii (<< regimul detentiei la domiciliu >>) si contrar exigentelor constitutionale privind previzibilitatea legii, art. 381 nu cuprinde o reglementare propriu-zisa a regimului detentiei la domiciliu si a modalitatii de supraveghere a persoanei condamnate care executa pedeapsa prin detentie la domiciliu. Unica dispozitie care priveste regimul detentiei la domiciliu este inclusa in art. 381 alin. (3), prin care se stabileste ca prevederile art. 221 C. proc. pen. se aplica in mod corespunzator. Or, aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 221 C. proc. pen. nu se poate realiza in cursul executarii pedepsei, continutul dispozitiilor art. 221 C. proc. pen. fiind incompatibil cu domeniul executarii pedepselor.

In primul rand, art. 221 C. proc. pen., care reglementeaza continutul masurii preventive a arestului la domiciliu, stabileste competente pentru judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si instanta investita cu judecarea cauzei, nici judecatorul de drepturi si libertati sau de camera preliminara si nici instanta investita cu judecarea cauzei neputand prelua competente in cursul executarii pedepsei. In al doilea rand, obligatia prevazuta in art. 221 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. - constand in prezentarea in fata organului de urmarire penala, a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata ori de cate ori este chemat - este intrinsec legata de existenta unui proces penal pe rol, neputand fi dispusa in cursul executarii pedepsei si neputand fi aplicata in mod corespunzator in cursul executarii pedepsei. In al treilea rand, inlocuirea cu masura arestarii preventive, reglementata in art. 221 C. proc. pen., nu poate fi aplicata in mod corespunzator in cursul executarii pedepsei", subliniaza instanta suprema.

De asemenea, pct. 5, cu referire la art. 381 alin. (1), excepteaza de la executarea pedepsei prin detentie la domiciliu persoanele condamnate pentru fapte comise "cu violenta".

"Asa cum s-a sustinut in Hotararea nr. 2 din 26 aprilie 2018 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, referirea la faptele comise << cu violenta >> nu permite identificarea, in mod exact, a sferei faptelor exceptate de la executarea pedepsei prin detentie la domiciliu", se arata in document.

Potrivit sesizarii, pct. 5, cu referire la art. 381 alin. (2), stabileste ca "prevederile alin. (1) se aplica si persoanelor condamnate care mai au de executat 18 luni pana la implinirea fractiei minime obligatorii pentru liberarea conditionata din pedeapsa initiala a inchisorii mai mare de un an." Sub un prim aspect, din referirea la aplicarea "prevederilor alin. (1) " nu rezulta, cu claritate, daca persoanele condamnate pentru fapte comise "cu 5 violenta" sunt exceptate sau nu sunt exceptate de la beneficiul dispozitiilor art. 381 alin. (2) . Sub un al doilea aspect, art. 381 alin. (2) nu furnizeaza elemente suficiente cu privire la modul de calcul al fractiei minime obligatorii pentru liberarea conditionata, in sensul ca nu se precizeaza care este influenta dispozitiilor art. 551 referitoare la "compensarea in cazul cazarii in conditii necorespunzatoare" asupra calculului fractiei minime obligatorii. Sub un al treilea aspect, art. 381 alin. (2) nu reglementeaza situatia persoanelor care au de executat mai putin de 18 luni pana la implinirea fractiei minime obligatorii pentru liberarea conditionata (de exemplu, persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii de 1 an si 6 luni), se arata in sesizare.

ICCJ mai reclama faptul ca pct. 10 (art. 97) modifica procedura de acordare a liberarii conditionate, in contradictie cu dispozitiile art. 587 C. proc. pen. Astfel, prin dispozitiile art. 97, in forma modificata, competenta de a dispune liberarea conditionata este atribuita judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, iar prin dispozitiile art. 587 C. proc. pen., nemodificate, liberarea conditionata este mentinuta in competenta instantei (judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere).

Camera Deputatilor a adoptat miercuri, cu 181 de voturi "pentru" si 87 de voturi "impotriva" si trei abtineri, modificarile la proiectul de lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, introducand un regim de detentie la domiciliu pentru condamnarile de pana la un an de inchisoare, inclusiv pentru cei condamnati pentru coruptie, exceptie facand faptele cu violenta.

Ce promit principalii candidați la prezidențiale: patriotism, transparență, vot de la 16 ani și case la 35 de mii de euro

Finalul anului urmează să aducă României un nou președinte și un nou Parlament, alegerile fiind intercalate, fapt care face bătălia pentru scaunul de la Cotroceni mai tensionată. Astfel,...

Nicușor Dan, dispus să-l susțină și pe Ludovic Orban pentru funcţia de șef al statului. Ce așteaptă primarul Capitalei de la preşedintele Forţa Dreptei

După ce a semnat pentru susţinerea candidaturilor Elenei Lasconi şi a lui Nicolae Ciucă, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, se arată dispus să semneze şi pentru Ludovic Orban,...