CCR admite sesizarea Inaltei Curti si retrimite in Parlament legea antiterorism

Curtea Constitutionala a admis partial, joi, sesizarea formulata de ICCJ in legatura cu neconstitutionalitatea modificarii Legii privind prevenirea si combaterea terorismului.

Astfel, proiectul de lege se va reintoarce in Parlament pentru a fi pus in acord cu decizia CCR.

Judecatorii Curtii au admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu sintagma "ansamblul relatiilor sociale" din proiectul de lege care modifica Legea nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului.

In solutia de admitere, Curtea a constatat ca "sintagma 'ansamblul relatiilor sociale' din cuprinsul dispozitiilor art.I pct.1 [cu referire la art.1] din legea criticata nu indeplineste cerintele de calitate a legii, stabilite jurisprudential si consacrate constitutional", potrivit sursei citate.

Astfel, CCR motiveaza ca "reglementand in materia prevenirii si combaterii terorismului, prin folosirea unei sintagme avand caracter de noutate in aceasta materie, era necesar ca legiuitorul sa indeplineasca obligatia, stabilita in art.25 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, de a configura, in mod explicit, notiunea "ansamblul relatiilor sociale", avand in vedere sensul vast al acesteia si faptul ca, fata de materia in care este folosita, aceasta nu poate avea sensul comun si nici cel retinut de doctrina pentru o serie de infractiuni specifice".

In ceea ce priveste sintagma "ansamblul relatiilor sociale" in definitia "terorismului" - in afara unei interpretari oficiale, contextuale a acestei notiuni - "nu permite identificarea ariei de incidenta a normelor de incriminare ale art.32 alin. (1) si (3) si art.33 alin. (1) din Legea nr.535/2004, avand in vedere ca (...) acestea se vor completa cu "conditiile art.1" in care fapta urmeaza a fi savarsita".

In solutia de admitere a CCR, referitor la art.I pct.26, judecatorii Curtii au constatat ca "reglementarea normelor de incriminare a 'actelor de terorism' si a infractiunii de terorism, prevazuta in art.33 din Legea nr.535/2004, ca norme incomplete, nu este, in sine, nepermisa, insa procedeul folosit de legiuitor prin care face trimitere la definitia 'terorismului', iar nu la elementele unei alte norme de incriminare este contrar normelor de tehnica legislativa si, pe cale de consecinta, dispozitiilor art.1 alin. (5) din Constitutie".

"In conditiile in care legiuitorul a configurat intr-un mod foarte amplu notiunea de 'terorism', prin adaugarea sintagmelor 'viata, integritatea corporala sau sanatatea oamenilor', 'ansamblul relatiilor sociale', 'factorii materiali', 'relatiile internationale ale statelor', 'securitatea internationala', alaturi de 'securitatea nationala', ce pot fi afectate prin 'actiuni, inactiuni, precum si amenintari cu privire la acestea' care prezinta pericol public, sunt motivate politic, religios sau ideologic si sunt savarsite in unul dintre scopurile enumerate la lit a)-c) ale art.I pct.1 din legea criticata - trimiterea la 'conditiile art.1', in care faptele prevazute in art.32 alin. (1) si (3), respectiv art.33 alin. (1) din Legea nr.535/2004 pot fi savarsite, conduce, de asemenea, la neclaritatea, caracterul echivoc si imprecis al dispozitiilor art.I pct.26".

Lipsa de claritate, precizie si previzibilitate a dispozitiilor precizate determina si contradictia acestora "cu prevederile art.23 alin. (12) din Legea fundamentala referitoare la legalitatea incriminarii, in conditiile in care Curtea a statuat cu valoare de principiu ca dispozitiile art.23 alin. (12) din Constitutie impun garantia reglementarii prin lege a incriminarii faptelor si stabilirea sanctiunii corespunzatoare si, in mod implicit, obligatia in sarcina legiuitorului de a adopta legi care sa respecte cerintele de calitate ale acestora", completeaza sursa citata.

Proiectul de modificare a Legii nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului urmeaza sa se reintoarca in procedura parlamentara, pentru ca articolele declarate neconstitutionale sa fie puse in acrod cu decizia CCR.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...