Ce trebuie sa inteleaga Liviu Dragnea si Valer Dorneanu din experienta poloneza?

In ultima saptamana, strazile din Varsovia, dar si din alte orase mari din Polonia, au fost luate cu asalt de sute de mii de protestatari care incercau sa stopeze proiectul de lege care desfiinta independenta justitiei.

Mai precis, Partidul Lege si Justitie, ce ironie, o formatiune de centru-dreapta, a trecut atat prin Senat cat si prin Camera inferioara a Parlamentului o lege prin care, in linii mari, ministrul Justitiei era abilitat sa numeasca si sa controleze atat procurorii cat si judecatorii.

In cazul unui proces, guvernul ar fi avut posibilitatea sa aleaga cine sa judece o cauza sau alta in functie de interese subiective. Ultima reduta de aparare impotriva acestei legi a fost presedintele Andrzej Duda, sustinut de Partidul Lege si Justitie. In urma protestelor masive, acesta a anuntat ca-si va exercita dreptul de veto asupra legii, practic, anuland-o.

In Polonia, presedintele are ultimul cuvant in ce priveste adoptarea unei legi, chiar daca aceasta a fost votata de Parlament.

E a doua situatie din acest an in care, intr-o tara membra a Uniunii Europene, protestele masive de strada blocheaza adoptarea unor prevederi legale menite sa distruga independenta justitiei. Prima a fost Romania, protestatarii au stopat celebra Ordonanta 13 in februarie 2017, a doua, Polonia.

Vocea strazii a reusit la Bucuresti, dar si la Varsovia

Situatia politica din Romania e diferita de cea din Polonia. PSD e urmasul Partidului Comunist. Lideri ai sai au legaturi mai mult sau mai putin vizibile cu cercurile de putere din Rusia, iar politica sa e una de a crea o super-imunitate politicienilor pentru a nu putea fi acuzati de coruptie.

Pe de alta parte, formatiunea Lege si Justitie din Polonia e una anti-Moscova, conservatoare, care are o agenda ascunsa de a-si subordona Curtea Constitutionala, procurorii si judecatorii pentru a-si distruge adversarii politici si pentru a-si asigura suprematia in viitoarele alegeri. Din pacate, actiunile a doua formatiuni atat de diferite ca destin politic au ajuns sa semene si sa provoace proteste masive in tarile lor.

Important in acest caz e faptul ca atat in Romania cat si in Polonia, oamenii s-au revoltat in fata unei amenintari iminente de distrugere a institutiilor democratice. Sustinuti de Uniunea Europeana care a pus presiune atat pe autoritatile de la Bucuresti cat si pe cele de la Varsovia, cumva, vocea strazii a reusit stoparea unui proces destructiv.

Ce s-a intamplat in Polonia, in saptamana care a trecut, e o veste proasta pentru Liviu Dragnea, presedintele PSD. E un semnal clar venit de la Bruxelles ca orice trecere a liniei rosii va avea consecinte, dar, in acelasi timp, e si o veste buna pentru protestatarii din Piata Victoriei ca nu sunt singuri, iar ceea ce fac nu ramane fara consecinte.

Citeste si 5 lucruri de stiut despre criza democratiei din Polonia: Cum vrea partidul de guvernamant sa obtina puterea absoluta

De asemenea, cred ca evenimentele de la Varsovia ar trebui sa fie si un mesaj de avertisment pentru Valer Dorneanu, presedintele Curtii Constitutionale, care incearca sa transforme o institutie politica intr-o instanta de judecata, atentand la independenta judecatorilor.

De asemenea, CCR sub conducerea lui Valer Dorneanu se transforma pe zi ce trece intr-o institutie care slabeste legea si favorizeaza coruptia, renuntand la rolul de arbitru si de garant al respectarii Constitutiei.

Nu intamplator, in ultima vreme, CCR a devenit o tinta a protestelor, pierzandu-si mult din respectul pe care-l castigase cu greu in ultimul deceniu.

Semnalul care vine de la opinia publica din doua state ale Europei de Est, atat de diferite si atat de asemanatoare in acelasi timp, e simplu si puternic: nu folositi puterea politica in interes propriu si nu distrugeti democratia. In rest, toata lumea are dreptate!

Tensiuni în tabăra suveraniștilor. Cristian Terheș: „Apropierea Rusiei de granițele României este o amenințare și la adresa noastră” INTERVIU

Cristian Terheș, europarlamentar român, care a bifat cel de-al doilea mandat prin intermediul listei „Alianța AUR”, în prezent retras din această construcție politică, a confirmat...

S-a pus cruce „polului de dreapta”? De ce nu au reușit PNL și USR să ajungă la o înțelegere. „Se poate încă discuta pentru turul al doilea”

După luni de discuții pe marginea formării unui „pol de dreapta”, cu PNL și USR printre componentele principale, obiectivul pare la fel de departe de a fi realizat. Liberalii cereau o...