Cine judeca judecatorii CCR? Imunitatea dincolo de Constitutie

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 17 Martie 2016, ora 16:57
9842 citiri
Cine judeca judecatorii CCR? Imunitatea dincolo de Constitutie

Am resimtit un profund disconfort, ca sa-l numesc eufemistic, urmarind prestatia presedintelui Curtii Constitutionale la TVR, in interviul realizat de Ramona Avramescu.

Mi s-a parut jenant diletantismul afisat, in opinia mea, de un om care ar trebui sa reprezinte varful competentei in materie legislativa, cata vreme conduce singura instanta pentru ale carei decizii nu exista cale de atac.

Augustin Zegrean ne-a spus, de exemplu, ca "sunt in total peste 3.000 de articole in Codul Penal si cel de Procedura Penala. 50 dintre ele (declarate neconstitutionale - n.red.) nu este foarte mult".

In primul rand, cele doua Coduri au impreuna doar 1.049 articole. Mari si late. Diferenta intre estimare si realitate e totusi cam mare. Dar, ca-s o mie, ca-s trei mii, rationamentul contabil al dlui Zegrean mi se pare extrem de simplist. Tocmai pentru ca iata ce balamuc poate sa genereze chiar si un singur articol declarat neconstitutional.

Cu numai o zi dupa aparitia motivarii CCR in privinta interceptarilor, dl Zegrean dadea asigurari ca ea se aplica doar pentru viitor si "ce a fost pana la data deciziei ramane bun facut".

Acum descopera, vad, ca judecatorii vor decide ce se intampla cu probele deja constitutite in baza articolului declarat neconstitutional, avand in vedere ca motivarea CCR asumata si de dl Zegrean exact asta prevede, ca neconstitutionalitatea se aplica dosarelor pe rolul instantelor. Despre cele aflate inca la parchete, ce sa mai vorbim?

Dupa anuntarea deciziei si Mona Pivniceru, tot ce la CCR, se arata sigura ca e doar pentru viitor, "legea nu se aplica retroactiv si va fi valabila doar pentru dosarele care se vor constitui de acum inainte, dupa publicarea modificarilor ce vor interveni". Si-a asumat insa motivarea care spune ca decizia se aplica si dosarelor in curs.

Dar sunt cu adevarat aceste articole din Coduri neconstitutionale? Aceste Coduri nu au fost lucrate de politicieni, care, in comisiile speciale, cel mult au mai coafat cate ceva in general in favoarea infractorilor, ci de crema penalistilor din Romania, judecatori, procurori si universitari.

Ei au construit un ansamblu pe care il rastoarna niste oameni cu incontestabila autoritate institutionala, dar oare cu aceeasi autoritate profesionala?

Lasand la o parte gafele de comunicare ale judecatorilor constitutionali, avem si probleme mari in motivarea deciziei privind interceptarile, dupa cum a descoperit jurnalista Sorina Matei. Multe dintre trimiterile la legislatia din alte tari europene sunt gresite, invocand fie articole gresite, fie un continut eronat al acestora, ceea ce arata cel putin dilentantism, daca nu chiar rea credinta.

Sa spunem si ca majoritatea care a luat hotararea in aceasta speta nu explica cum de a admis o exceptie pe un articol din noul Cod de Procedura Penala, cand interceptarile in cauza erau din 2005-2006, deci realizate pe vechiul Cod de Procedura Penala, adica exact ceea ce arata opinia separata a judecatorilor Tudorel Toader si Maya Teodoroiu, care considera exceptia inadmisibila.

In plus, desi ataca lipsa de precizie si impredictibilitatea prevederii declarata neconstitutionala, CCR introduce prin motivare o serie de aspecte neclare si impredictibile, inclusiv in privinta probelor deja instrumentate sau a cazurilor in care se poate cere revizuirea, dupa cum arata intr-un interviu acordat Ziare.com avocata Elenina Nicut.

Avand in vedere cel putin aceste aspecte, oare ne putem intreba daca nu cumva profesorii de drept care au facut Codurile au totusi dreptate?

Poate ca ar fi momentul unei discutii serioase, pe fond, asupra CCR si asupra exigentelor pe care le impunem in alegerea oamenilor ale caror decizii sunt inatacabile si general obligatorii din momentul pronuntarii.

Este oare normal ca ei sa fie alesi de politicieni prin proceduri politice? Multa vreme CCR a fost un cimitir al elefantilor despre care nu auzeam decat pe la ceremonii oficiale, trimisi acolo sa isi incheie cariera cu o leafa buna, privilegii si garantia unei pensii consistente. Trei sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de presedintele Romaniei.

In timp, insa, pe masura acutizarii luptei politice, implicarea CCR in actualitate si in decizii capitale a sporit exponential, deci si miza functiei. Au fost situatii in care judecatorii au fost nevoiti inclusiv sa legifereze pentru a acoperi un vid constitutional in care se prabusea politica interna.

Cu toate acestea, modul si criteriile de selectie nu s-au schimbat. Potrivit statutului legal, un judecator "trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior." Cum inalta competenta nu e definita, ramanem cu vechimea de 18 ani, care poate fi si de jurisconsult de intreprindere, de exemplu.

Fapt este ca in acest moment in CCR exista un singur jurist cu certe competente profesionale constitutionale, profesorul Toader, intamplator sau nu unul dintre semnatarii opiniei separate in cazul interceptarilor.

Si de aici o consecinta destul de periculoasa: ca judecatorii CCR ajung sa depaseasca sfera lor de competenta, adica strict chestiunea de constitutionalitate, intrand in zona instatelor de judecata, adica legalitate si aplicare a legii. Desi ar trebui sa fie foarte clar ca CCR nu este o super sau suprainstanta de judecata, ci strict o instanta constitutionala.

Eu as vedea o curte alcatuita mai degraba dupa ce definim inalta competenta profesionala si impunem niste criterii precise care sa o garanteze. Pentru ca acesti oameni trebuie sa aiba si stiinta, si viziunea necesara pentru niste decizii autentice de constitutionalitate si care sa inteleaga o arhitectura legislativa complexa.

Pe de alta parte, constat o ciudatenie in statutul judecatorilor CCR. Ei se bucura de imunitate si nu pot fi trasi la raspundere pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor. Niciun judecator din Romania nu se bucura de o asemenea imunitate.

Daca oricare alt judecator din Romania pronunta o hotarare abuziva, el suporta consecinte legale, care pot merge in functie de gravitate pana la excluderea din magistratura. Doar un judecator CCR poate decide ceva oricat de abuziv fiind sigur ca nu are ce pati pentru asta. Ceea ce, fiind o instanta pentru care nu exista cale de atac, nu stiu daca nu este periculos.

Cum Constitutia prevede pentru judecatorii CCR doar independenta si inamovibilitate, ma intreb daca aceasta imunitate este constitutionala. Nu ne-ar putea lamuri decat... judectorii CCR. Si am inchis cercul.

Cu cat dai mai multa putere unei institutii, cu atat mai mari cred ca trebuie sa fie exigentele si garantiile anti-abuz pe care i le impui si nu vad de ce tocmai CCR ar face exceptie.

Citeste si:
A murit răscoala lui Dacian Cioloș. Parlamentarii PLUS n-au vrut să-l urmeze - SURSE
A murit răscoala lui Dacian Cioloș. Parlamentarii PLUS n-au vrut să-l urmeze - SURSE
Europarlamentarul USR Dacian Cioloș s-a răzgândit: nu mai rupe partidul. Fostul premier nu a reușit să-i convingă pe parlamentarii proveniți din vechiul PLUS să-l urmeze într-un nou...
Avocat, despre cererea de azil politic a lui Oprescu în Grecia: ”Cum e posibil să spună că România îl persecută politic?”
Avocat, despre cererea de azil politic a lui Oprescu în Grecia: ”Cum e posibil să spună că România îl persecută politic?”
Avocatul Adrian Cuculis a dat detalii referitoare la cererea controversată a lui Sorin Oprescu, fost primar al Capitalei, prin care a solicitat azil politic în Grecia. "Cum credeți că este...