Problemele grave semnalate de Inalta Curte in sesizarea CCR pe Legea magistratilor

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) privind statutul magistratilor, considerand ca exista aspecte de neconstitutionalitate.

Judecatorii ICCJ arata ca modificarile aduse de Comisia Iordache si in Parlament Legii magistratilor contin sintagme nemaintalnite iar anumite prevederi au un catacter "lacunar si imprevizibil".

In cadrul sesizarii, judecatorii de la instanta suprema subliniaza ca textul de lege utilizeaza o sintagma nemaiintalnita anterior in legislatia interna, respectiv aceea de informare conforma, sintagma care neavand un continut clar definit, "nu se intelege la ce face referire cu exactitate, generand, prin urmare, un plus in ceea ce priveste lipsa de predictibilitate al continutului normei in cauza".

De asemenea, se mentioneaza ca unele propuneri au un "caracter imprecis si inadecvat" si contin termeni precum: "manifestarea sau exprimarea defaimatoare" sau "in orice mod", a caror "sfera de cuprindere nu poate fi determinata".

"Astfel, utilizarea acestor termeni in continutul textului legal creeaza o evidenta stare de insecuritate juridica in ceea ce priveste modul de interpretare si aplicare a acestuia, norma in cauza nereusind sa ofere o garantie reala a respectarii drepturilor constitutionale impotriva arbitrariului", conform sesizarii transmise CCR.

Judecatorii critica si amendamentul referitor la faptul ca "pensia nu poate fi cumulata cu salariul".

"Din formularea textului nu se intelege ca magistratului ii este interzisa cumularea pensiei de serviciu cu indemnizatia de magistrat, ci faptul ca magistratul pensionat nu mai poate, in perioada dintre data pensionarii si implinirea varstei de 65 de ani sa desfasoare nicio alta activitate salarizata. Aceasta reglementare reprezinta o restrangere nejustificata a exercitiului unor drepturi, cu incalcarea art. 53 din Constitutie.

In plus, este incalcat dreptul la munca prevazut in art. 41 din Constitutie si sunt create premisele unei duble discriminari a magistratilor, atat in raport cu criteriul varstei (in conditiile in care desi pana la varsta de 65 de ani cumulul nu este permis, ulterior implinirii acestei varste cumulul este permis) cat si prin raportare la alte categorii profesionale, cu evidenta incalcare a dispozitiilor art. 16 din Constitutia Romaniei", se arata in documentul citat.

Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au constituit, joi, in Sectii Unite, conform dispozitiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la exercitarea controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, in legatura cu Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, prin Hotararea nr.2 din 21 decembrie 2017, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, transmite instanta suprema.

Legea prevede ca CCR "se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei".

Legea in legatura cu care a fost sesizata CCR este legea 303, privind statutul magistratilor. O modificare adusa de Senat la Legea 303, privind statutul magistratilor, este amendamentul lui Serban Nicolae privind eroarea judiciara. Amendamentul a fost respins la Camera Deputatilor, dar aprobat in plenul Senatului, care este camera decizionala.

Potrivit amendamentului senatorului Serban Nicolae, dupa ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciara a fost acoperit de stat, Ministerul Finantelor Publice se intoarce in mod obligatoriu pe cale judiciara impotriva judecatorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciara.

Diferenta fata de actuala lege este sintagma "se intoarce in mod obligatoriu", fata de "se poate indrepta", cum prevede legea 303.

O alta modificare este aceea ca "termenul de prescriptie a dreptului la actiune al statului prevazut la alin 8 este de un an, de la data cand a fost achitat integral prejudiciul" fata de "termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an".

• Seful Consiliului Europei i-a scris lui Iohannis, ingrijorat de Legile Justitiei: Cereti expertiza Comisiei de la Venetia
• Sapte ambasadori UE, avertisment comun: Legile Justitiei pun in pericol progresele Romaniei. Sa se ceara avizul Comisiei de la Venetia
• Presedintele partidului european ALDE, despre Legile Justitiei: Suntem ingrijorati. Voi discuta cu Tariceanu si Toader
• Seful DIICOT, despre dosarele care vor fi distruse, SRI si bomba ascunsa din Legile Justitiei: Urmeaza decapitarea sistemului judiciar! Interviu
• Dragnea vrea sa traduca Legile Justitiei pentru ambasadori si spune ca Iohannis trebuie linistit, ca vin sarbatorile
• Tariceanu ii acuza pe ambasadori de rea intentie sau lipsa de informare si-i cheama sa le explice cum e cu Justitia

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...