Fara precedent! Doua judecatoare CCR acuza Curtea ca incalca statul de drept si decizia CEDO in cazul Kovesi: A gresi e omeneste, a persista in greseala e diabolic

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Miercuri, 13 Mai 2020, ora 18:14
55539 citiri
Fara precedent! Doua judecatoare CCR acuza Curtea ca incalca statul de drept si decizia CEDO in cazul Kovesi: A gresi e omeneste, a persista in greseala e diabolic
Foto: Alexandru Dobre/Mediafax/Hepta

Decretul de instituire a starii de urgenta semnat de Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, poate fi verificat doar de catre instantele de judecata, in ce priveste temeinicia sau oportunitatea emiterii, si nu de Parlament sau de Curtea Constitutionala, sustin judecatoarele CCR Livia Stanciu si Simina Tanasescu.

Punctul lor de vedere apare in opinia concurenta a motivarii deciziei prin care amenzile uriase din perioada starii de urgenta au fost declarate neconstitutionale.

Livia Stanciu si Simina Tanasescu fac trimitere la recenta decizie CEDO, Kovesi vs. Romania, 5 mai 2020, care a stabilit ca limitarea liberului acces la justitie al fostei sefe DNA a rezultat din decizia nr. 358/2018 prin care CCR a afirmat ca instantele de contencios administrativ pot verifica doar legalitatea formala a decretelor emise de presedintele Romaniei.

In plus, CCR incearca sa-si extinda din nou competentele, pentru a analiza acest decret, fapt care duce la incalcarea deciziei CEDO in acest caz.

Citeste motivarea judecatorilor CEDO - Kovesi castiga procesul la CEDO impotriva Romaniei: Decizia CCR de demitere de la sefia DNA a fost abuziva

Iata opinia concurenta

Potrivit Liviei Stanciu si Siminei Tanasescu ideea conform careia Parlamentul si-ar putea depasi in mod arbitrar competentele care i-au fost expres si limitativ atribuite prin art.93 din Constitutie si ar putea nesocoti competentele instantelor judecatoresti expres si formal prevazute de art.126 alin.(6) din Constitutie, procedand la efectuarea unui control de temeinicie si legalitate a actului administrativ normativ edictat de Presedintele Romaniei, este contrara literei explicite a Constitutiei si, in plus, contravine si principiului separatiei puterilor in stat (art.1 alin.4) si dreptului fundamental de liber acces la justitie (art.21) al oricarei persoane ce s-ar putea considera lezata in drepturile sale subiective de astfel de acte administrative.

In acest caz, controlul parlamentar - invocat falacios (in eroare logica- n.red.) de opinia majoritara - ar viza raporturile de natura politica dintre puterea legiuitoare si puterea executiva, "care tocmai in considerarea acestui fapt sunt exceptate de la controlul judecatoresc pe calea contenciosului administrativ, si nicidecum aspectele de legalitate formala si materiala ce pot fi verificate doar de instantele judecatoresti".

A gresi este omeneste, a persista in greseala este diabolic

Stanciu si Tanasescu precizeaza ca CCR incearca sa-si extinda propria competenta asa cum s-a intamplat in cazul Kovesi, fapt sanctionat de CEDO. Cele doua fac trimitere la un celebru proverb latin: A gresi este omeneste, a persista in greseala este diabolic.

"Opinia majoritara se contrazice singura atunci cand afirma ca si acest decret al Presedintelui Romaniei are o 'valoare constitutionala', care aminteste de 'raporturile de drept constitutional pur' din decizia nr. 358/2018, doar pentru a-si putea extinde ultra vires (dincolo de puteri - n.red.), propria competenta.

In cauza Kovesi v. Romania (cererea nr.3594/19) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca limitarea liberului acces la justitie al reclamantei a rezultat din decizia nr. 358/2018 prin care jurisdictia constitutionala a afirmat ca instantele de contencios administrativ pot verifica doar legalitatea formala a decretelor emise de Presedintele Romaniei (a se vedea in special paragrafele 153-157 din hotararea CEDO in cauza Kovesi v. Romania, 5 mai 2020).

In prezenta decizie (nr.152/2020) Curtea Constitutionala merge mai departe si afirma ca instantele de contencios administrativ nu pot verifica nici legalitatea formala a acestor acte administrative cu caracter normativ de vreme ce ele vor fi supuse controlului politic al Parlamentului si controlului jurisdictional al Curtii Constitutionale, ceea ce practica relevanta a instantelor judecatoresti, confirmata recent si de jurisdictii internationale precum CEDO, infirma.

Errare humanum est, perseverare ... (A gresi este omeneste, a persista in greseala este diabolic, proverb latin - n.red.)", scriu cele doua judecatoare.

Sursa: Opinia concurenta CCR

"CCR neaga realitatea statului de drept"

Stanciu si Tanasescu precizeaza ca faptul ca opinia majoritara sustine ca decretele Presedintelui Romaniei sunt supuse unui dublu control, anume unul politic, realizat de Parlament si unul juridic, realizat de Curtea Constitutionala "neaga realitatea normativa obiectiva din statul de drept care ar trebui sa fie Romania: competenta Parlamentului si, respectiv, a Curtii Constitutionale sunt fiecare prevazute de Constitutie, iar aceasta nu a conferit astfel de atributii nici legiuitorului si nici judecatorului constitutional".

Potrivit acestora, Parlamentul incuviinteaza sau nu instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si nu verifica temeinicia ori oportunitatea decretului Presedintelui Romaniei pentru simplul motiv ca astfel de atributii au fost date de Constitutie (art.126 alin.6) in competenta instantelor judecatoresti. Curtea Constitutionala are o competenta stabilita tot de Constitutie (art.146) si ea nu include verificarea vreunor acte administrative normative ale Presedintelui Romaniei; nici constituantul originar si nici cel derivat nu au conferit astfel de atributii judecatorului constitutional din Romania.

"Nu in ultimul rand, in prezenta cauza Curtea Constitutionala a fost sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate referitoare la anumite acte normative si nu cu un conflict juridic de natura constitutionala pentru a putea preciza competentele autoritatilor publice carora a ales sa li se adreseze", conchid cele doua.

Motivarea celor doi judecatori, opinia concurenta, poate fi citita la finalul motivarii CCR.

Citește și:
De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei
De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei
În cea mai recentă reuniune a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, cel care votează extinderea Spațiului Schengen, nu s-a discutat oficial despre aderarea României....
Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”
Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat vineri, 27 ianuarie, la Brăila, despre rotaţia premierilor din luna mai şi schimburile de ministere, că ”dacă revenim la mofturile de a băga funcţiile...