"Curtea considera ca adoptarea unei astfel de hotarari contravine legii sub aspectul atributiilor conferite de lege si de alte normative presedintelui Curtii sau Plenului".
Aceasta este una dintre concluziile la care a ajuns judecatorul Mariana Adriana Bratu de la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul in care a anulat o hotarare data de plenul Curtii Constitutionale (CCR) privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente.
Este vorba de procesul deschis de avocata Elenina Nicut, care a aratat instantei ca CCR a incalcat propria lege de functionare - Legea 47/1992 si articolul 31 din Constitutie - Dreptul la informatie, atunci cand a dat aceasta hotarare.
Elenina Nicut (foto) s-a adresat instantelor de judecata dupa ce, in 22 iunie 2017, regulamentul CCR a fost modificat, iar opiniile concurente formulate la Deciziile 304/2017 si 392/2017 (cu privire la Legea 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si cea privind infractiunea de abuz in serviciu - n.red.) au fost eliminate din Monitorul Oficial.
Curtea de Apel Bucuresti a decis ca cele doua opinii separate sa fie publicate pe site-ul CCR si trimise la publicare in Monitorul Oficial. Decizia Curtii de Apel Bucuresti este data in prima instanta, iar CCR o poate contesta in 15 zile de la primirea motivarii.
Mariana Adriana Bratu a motivat pe 26 de pagini cum a ajuns la aceasta concluzie, dupa ce a analizat prevederile din mai multe legi. Potrivit acesteia, CCR, atunci cand a dat hotararea, si-ar fi incalcat chiar propria lege, care prevede dreptul judecatorului de a formula opinii separate sau concurente.
"Acest drept este conferit printr-o lege organica, motiv pentru care nu este permisa restrangerea sau chiar inlaturarea acestui drept printr-un act normativ cu forta juridica inferioara cum este aceasta hotarare", motiveaza Curtea de Apel Bucuresti. Practic, nu poti printr-o hotarare sa schimbi o lege.
"Prin urmare, Curtea constata nelegalitatea acestui act si prin raportare la principiul legalitatii actului administrativ, prin aceasta intelegandu-se respectarea de catre acesta a actelor normative imediat si direct superioare, in baza carora este emis", arata magistratul.
Potrivit acestuia, esenta activitatii desfasurate de un judecator de la CCR este solutionarea dosarelor si exprimarea de opinii juridice, respectiv de a motiva hotararile pronuntate.
"Se observa ca regulile instituite prin Hotararea Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/22 iunie 2017 constituie un veritabil control asupra opiniei juridice exprimate de un judecator, fiind recunoscuta in favoarea presedintelui Curtii o veritabila putere discretionara", precizeaza Curtea de Apel.
Judecatorul sustine ca, in baza acestei hotarari, presedintele CCR are dreptul sa solicite unui judecator sa refaca opinia respectiva, daca acesta considera, "pe baza unei aprecieri pur subiective, ca aceasta opinie nu respecta regulile de redactare instituite tot prin acest act".
Sanctiunea nerespectarii acestei obligatii consta in nepublicarea opiniei si neatasarea acesteia la decizie.
"Prin acest act se instituie astfel o veritabila cenzura asupra opiniei unui judecator, modul de redactare a acestei hotarari instituind un control ierarhic de natura a aduce atingere independentei judecatorului", mai arata instanta.
Prin modul in care este reglementat acest control, Curtea de Apel Bucuresti arata ca practic se instituie un control ierarhic nepermis cu privire la activitatea desfasurata de judecator, esenta acestei activitati fiind chiar exprimarea de opinii juridice.
"Prin aceasta prevedere se aduce atingere si libertatii de exprimare a judecatorului Curtii Constitutionale, acestuia impunandu-se practic modalitatea de redactare a unei opinii. Este de subliniat in acest sens ca judecatorul isi exercita libertatea de exprimare, mai ales in motivarea hotararii judecatoresti pe care o pronunta, nefiind permisa o astfel de limitare.
Este adevarat ca in sarcina acestora subzista si o obligatie de rezerva, insa aceasta obligatie nu poate surprinde libertatea de gandire si de exprimare si nu se poate extinde in asemenea masura incat sa duca la o suprimare in intregime a unui drept conferit de lege", mai motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.
Instanta mai citeaza din hotararea CEDO pronuntata in cauza "Wille vs. Liechtenstein", prin care s-a statuat ca "libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale societatii democratice, care exista nu numai pentru informatiile sau ideile primite favorabil ori considerate ca inofensive sau indiferente, dar si pentru cele care ranesc, socheaza sau nelinistesc, potrivit pluralismului, tolerantei si spriritului de deschidere fara de care nu exista o societate democratica".
Curtea de Apel Bucuresti a considerat hotararea data de CCR ca fiind nelegala si in raport cu Legea 544/2001 care priveste accesul la informatii de interes public.
Trebuie spus ca avocatii CCR au contestat dreptul Eleninei Nicut de a deschide acest proces, dar avocata a aratat ca publicarea motivarilor este de interes public.
"Aceasta concluzie decurge din considerentele expuse anterior de Curte in analiza interesului reclamantei, cand a fost calificata aceasta opinie ca fiind o informatie de interes public, legea recunoscand accesul neingradit al publicului la o astfel de informatie", precizeaza Curtea de Apel Bucuresti.
Instanta mai arata ca prin nepublicarea opiniilor separate sau concurente accesul publicului la astfel de informatii este ingradit.