Proiectul prin care se sporeste imunitatea judecatorilor CCR, avizat pozitiv in comisia juridica a Senatului

Comisia juridica a Senatului a votat miercuri un raport de adoptare a initiativei legislative care sporeste imunitatea judecatorilor CCR, prevazand ca acestia nu vor putea fi urmariti penal, retinuti sau arestati fara incuviintarea a doua treimi din membrii Curtii.

Initiativa a fost adoptata de Camera Deputatilor in luna aprilie, iar Senatul este forul decizional in acest caz.

Citeste mai multe despre: Deputatii au votat superimunitatea judecatorilor CCR.

Potrivit proiectului adoptat de Camera, articolul 66 al legii se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Judecatorii Curtii nu pot fi urmariti penal, retinuti, arestati sau perchezitionati sau trimisi in judecata penala decat cu incuviintarea plenului Curtii Constitutionale, la cererea ministrului Justitiei, sesizat de procurorul general al PICCJ".

De asemenea, "incuviintarea prevazuta la alineatul precedent se da cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor CCR, dupa ascultarea judecatorului in cauza".

"Pentru infractiuni savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, urmarirea penala si trimiterea in judecata se face numai de catre PICCJ, iar competenta de judecata apartine ICCJ. In caz de infractiune flagranta, judecatorii Curtii pot fi retinuti si supusi perchezitiei, ministrul Justitiei informandu-l de indata pe presedintele CCR si solicitand, daca este cazul, incuviintarea Curtii pentru urmarirea penala si arestarea prevazute la alineatul 1", mai prevede propunerea legislativa.

Potrivit proiectului, judecatorul trimis in judecata penala poate fi suspendat prin decizia plenului Curtii Constitutionale adoptata cu votul a doua treimi din membrii Curtii.

In cazul unei decizii de achitare, suspendarea inceteaza, iar in cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecator al Curtii inceteaza de drept.

Potrivit unui amendament al deputatului PSD Florin Iordache, "Judecatorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecator va putea fi numit, la reinnoirea Curtii Constitutionale, pentru un mandat complet de 9 ani".

In prezent, art. 66, alineatul 1 prevede: "Judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi in judecata penala decat cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau a Presedintelui Romaniei, dupa caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie".

De asemenea, la articolul 69, dupa alineatul 3 se introduce alineatul: "Dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care a fost numit, judecatorul CCR poate opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen".

Deputatul Adnagi Slavoliub, initaitorul proiectului, precizeaza, in expunerea de motive, ca se "impune" instituirea unor masuri concrete si distincte prin care sa se elimine, anticipat, orice posibilitati de exercitare a unei presiuni asupra judecatorilor Curtii Constitutionale.

Adnagi Slavoliub arata ca "imunitatea propusa constituie cea mai eficienta garantie ca judecatorii CCR isi pot exercita rolul conferit de legea fundamentala fara constrangeri sau presiuni".

Adnagi Slavoliub afirma ca masuri similare exista in aproape toate statele membre ale UE, diferentele fiind "minore".

"In esenta, singura diferenta semnificativa este aceea ca, in unele state, mai inainte de a se incepe orice act de urmarire penala impotriva unui judecator constitutional trebuie solicitata si incuviintata revocarea judecatorului respectiv din functie", a completat deputatul.

Tensiuni în tabăra suveraniștilor. Cristian Terheș: „Apropierea Rusiei de granițele României este o amenințare și la adresa noastră” INTERVIU

Cristian Terheș, europarlamentar român, care a bifat cel de-al doilea mandat prin intermediul listei „Alianța AUR”, în prezent retras din această construcție politică, a confirmat...

S-a pus cruce „polului de dreapta”? De ce nu au reușit PNL și USR să ajungă la o înțelegere. „Se poate încă discuta pentru turul al doilea”

După luni de discuții pe marginea formării unui „pol de dreapta”, cu PNL și USR printre componentele principale, obiectivul pare la fel de departe de a fi realizat. Liberalii cereau o...