Invalidarea candidaturii eurodeputatei Diana Șoșoacă a fost criticată de liderii politici, fiind propusă ulterior modificarea legilor, astfel încât contestațiile să nu mai fie depuse la Curtea Constituțională(CCR), ci la Înalta Curte de Casație și Justiție. Foștii judecători CCR avertizează, însă, că este necesară modificarea Constituției, pentru ca propunerile menționate mai sus să se transforme în „legi”.
Invalidarea candidaturii șefei SOS România, Diana Șoșoacă, la alegerile prezidențiale din toamnă a stârnit controverse în jurul Curții Constituționale, unde părerile au fost împărțite. A existat o opinie separată a unuia dintre judecătorii care au pronunțat decizia în cazul Dianei Șoșoacă, potrivit căreia judecătorii constituționali și-au depășit atribuțiile. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat atunci necesitatea unei „reforme” privind funcționarea CCR.
PSD a venit miercuri, 9 octombrie, cu un proiect pentru modificarea Legii privind alegerea președintelui și cea privind funcționarea Curții Constituționale. Astfel, inițiativa prevede că soluționarea contestațiilor privind candidații la prezidențiale să fie făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția de contencios administrativ și fiscal, ci nu de CCR, ca până acum, argumentând că „astăzi este legitim să ne întrebăm dacă un cadru normativ creat în urmă cu trei decenii, respectiv legea organică a CCR, mai corespunde cerințelor societății actuale românești, și care ar trebui sa fie competențele concrete ale instanței constituționale în procedura pentru alegerea președintelui României”.
Inițiativa prevede soluționarea contestațiilor într-un complet de cinci judecători, fiind dată o decizie definitivă cu citarea părților. Candidaturile ajung ulterior la CCR pentru verificarea respectării procedurilor.
Un alt proiect a fost depus marți, pe 8 octombrie, de către șefa partidului CURAJ, Cosette Chichirău, membră a platformei DREPT. Proiectul modifică doar Legea privind alegerea președintelui și prevede soluționarea contestațiilor de către un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, hotărârile fiind definitive.
„Pentru imaginea electorală. Nu face nimic, că nu poate, câtă vreme nu pot să modifice Constituția”, a punctat fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu pentru Ziare.com, explicând că „Înalta Curte are atribuțiile bine definite”. În opinia sursei citate, soluția ar fi schimbarea modalității de numire a judecătorilor constituționali. „Ar trebui să nu depindă nici de Cameră, nici de Senat, nici de președinte”, a mai subliniat fostul judecător CCR, explicând că judecătorii ar putea fi propuși de secțiile ÎCCJ, astfel încât Curtea să aibă judecători cu o anumită vechime. „Atunci, sigur, un magistrat care are 18-20 de ani vechime în a judeca la Înalta Curte nu-și permite să mai facă gafe”, este de părere fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu.
De aceeași părere este și fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean. Fostul judecător constituțional a explicat, pentru Ziare.com că inițiativa „va ajunge tot la Curtea Constituțională, deoarece în Constituție se prevede în mod expres procedura privind legalitatea organizării alegerilor prezidențiale.
„Cum ajunge citația la părți în două zile? Dar, nu asta e problema, problema este că nu scoți de acolo Curtea Constituțională, fără să modifici Constituția. Oricum tot la Curtea Constituțională vor ajunge”, a mai punctat fostul șef CCR, subliniind modificările frecvente aduse Codului Electoral.
Potrivit fostului șef CCR, dacă modificările nu vor fi făcute „anul ăsta, nu se mai fac” și nici „nu s-ar aplica la actualele alegeri, așa că interesul dispare”. Prin urmare, chiar dacă proiectul de lege ar fi votat de Parlament, va fi sesizată Curtea de către președinte, Avocatul Poporului sau de alte partide.
În privința modificării procedurilor de alegere a judecătorilor constituționali, fostul șef CCR a explicat că prezența judecătorilor din spectrul politic este o regulă generală a statelor.
Invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă a primit votul a cinci dintre judecătorii CCR. Cei care s-au opus deciziei date au fost, potrivit G4Media. Iuliana Scîntei, fost parlamentar PNL și Mihaela Ciochină, propusă de președintele Klaus Iohannis.
Constituția și alte legi prevăd că judecătorii Curții Constituționale „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului”. De asemenea, președintele „veghează la respectarea Constituției”, potrivit Legii Fudamentale (n.r. Constituția).