Ziare.com

CCR amana dezbaterile pe conflictul dintre Parlament si ICCJ privind completurile de judecata

Miercuri, 11 Decembrie 2019, ora 12:33

   

CCR amana dezbaterile pe conflictul dintre Parlament si ICCJ privind completurile de judecata
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a amanat, miercuri, pentru 22 ianuarie, dezbaterile asupra cererii presedintelui Senatului, Teodor Melescanu, de solutionare a unui conflict juridic intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie in privinta constituirii completurilor de judecata, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

Potrivit unor surse, decizia de amanare a fost luata pentru ca judecatorul Marian Enache a lipsit din motive medicale.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Corina Corbu, a afirmat, miercuri, in cadrul sedintei publice a plenului CCR, ca Instanta suprema nu a adaugat la lege si nu a alterat dispozitiile legale cu privire la compunerea completurilor de judecata in materie penala.

"Inalta Curte de Casatie si Justitie se afla pentru a treia oara in ultimele 14 luni in fata Curtii Constitutionale in calitate de parte intr-un conflict juridic de natura constitutionala cu Parlamentul Romaniei. De data aceasta i se imputa Inaltei Curti de Casatie si Justitie faptul ca si-a arogat atributia de legiferare in materia legii organice in ceea ce priveste modul de compunere a completurilor de trei judecatori in materie penala. (...)

Nu voi relua in fata dumneavoastra argumentele pe care le-am expus in punctul de vedere transmis si in raport, eu am convingerea ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin cele doua dispozitii, nu a adaugat la lege si nu a alterat dispozitiile Legii 304. Nu a facut nimic altceva, decat a ramas in limitele unei operatiuni clasice de organizare a executarii Legii 304", a afirmat Corbu.

Sesizarea lui Melescanu



Pe 7 noiembrie, Teodor Melescanu a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte in privinta constituirii completurilor de judecata.

"Inca din anul 2018, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in privinta legalitatii constituirii unor completuri la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, mai exact, completurile de 5 judecatori abilitate prin lege sa judece inaltii demnitari ai statului. Cu aceasta ocazie, Curtea a aratat cu valoare de principiu si in acord cu art.73 alin.3 lit.l) si art.126 alin.4 din Constitutia Romaniei ca regulile privind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti, in general, si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in special, sunt de domeniul legii organice.

Altfel spus, doar Parlamentul Romaniei, prin lege organica, poate stabili organizarea si functionarea instantelor de judecata, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecata. Aceasta, deoarece, intr-un stat de drept european si democratic, Justitia se infaptuieste numai prin lege si in numele legii", explica Melescanu.

In opinia sa, "daca in privinta completurilor de 5 judecatori, Curtea Constitutionala a stabilit ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Regulamentul de organizare si functionare administrativa pe care l-a adoptat a adaugat in mod nepermis la lege, in privinta completurilor de 3 judecatori toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite in mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai inalta instanta de judecata a tarii, cea care ar fi trebuit sa fie un exemplu de respectare a legii".

"Acest lucru a fost semnalat la inceput de unele instante din tara care au admis exceptiile de neconstitutionalitate ale unor justitiabili, sesizand Curtea Constitutionala cu aceasta problema. In acelasi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizari venite din partea cetatenilor si a sesizat, la randul sau, Curtea Constitutionala, in legatura cu problema constituirii completurilor de 3 judecatori.

Prin urmare, era de datoria mea, ca presedinte al Senatului, Camera decizionala in procedura parlamentara a adoptarii legii organice privind organizarea si functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform art.75 alin.1 si alin.3 din Constitutia Romaniei, sa sesizez Curtea Constitutionala in legatura cu acest conflict juridic de natura constitutionala. Aceasta cu atat mai mult cu cat potrivit art.16 din Constitutia Romaniei cetatenii sunt egali in fata legii si nimeni nu este mai presus de lege", a adaugat Melescanu.

Ce sustine ICCJ



Instanta suprema sustine in punctul de vedere transmis CCR ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si ICCJ, iar presedintele Senatului, Teodor Melescanu, a reclamat la CCR o eventuala culpa a legiuitorului.

Instanta suprema sustine ca, prin dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. a) si f) din Legea 304/2004, Parlamentul a abilitat, in mod explicit, Colegiul de conducere al ICCJ sa aprobe Regulamentul de organizare si functionare administrativa a Inaltei Curti si sa exercite atributiile prevazute in acest act normativ cu caracter administrativ.

De asemenea, in cuprinsul Legii 304/2004, Parlamentul a reglementat exclusiv numarul de judecatori care formeaza completurile de la Sectia penala, iar organizarea executarii Legii 304/2004 impune stabilirea, prin acte subsecvente, a modalitatilor concrete de formare nominala a completurilor de judecata.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 2222 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

ziare com

nasol.iar nu a iesit ce doreati voi. pana la sfarsitul lui ianuarie sta si lumea linistita ca doar sunt sarbatorile de iarna.

 

Mafia PSD canta si CCR-ul joaca !

Atmosfera de azi de la CCR :

https://youtu.be/A751vseyfXw

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor