CCR motiveaza de ce a declarat neconstitutionala OUG care a majorat amenzile. Totul a fost lasat la libera apreciere a politistului

Prevederile articolului 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 sunt caracterizate printr-o tehnica legislativa deficitara, nu intrunesc exigentele de claritate, precizie si previzibilitate si sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, precum si cu principiul restrangerii proportionale a drepturilor si libertatilor fundamentale prevazute de Constitutie.

Aceasta este o parte din motivarea CCR in cazul ordonantelor de urgenta prin care a fost majorat cuantumul sanctiunilor aplicate in timpul starii de urgenta.

Plenul Curtii Constitutionale a decis, pe 5 mai, ca articolul 28 din OUG nr.1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta este neconstitutional, iar OUG nr. 34/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.1/1999 este neconstitutionala in ansamblul sau.

OUG nr. 34/2020 este cea prin care au fost majorate amenzile pentru persoane fizice de la 100-5.000 de lei la 2.000-20.000 de lei, iar pentru persoane juridice de la 1.000-70.000 de lei, la 10.000 - 70.000 de lei.

Totodata, Curtea a retinut ca dreptul contraventional, asemenea dreptului penal, are un caracter subsidiar, intervenind doar acolo unde alte mijloace juridice nu sunt suficiente pentru protejarea anumitor valori sociale. In aceste conditii, actele normative cu putere de lege si actele administrative cu caracter normativ prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii trebuie sa intruneasca toate conditiile de calitate ale normei: accesibilitate, claritate, precizie si previzibilitate.

Decizia a fost luata in unanimitate, iar judecatorii Simina Tanasescu si Livia Stanciu au avut o opinie concurenta. Intreaga motivare a CCR, pe site-ul institutiei.

La libera apreciere a politistului

Curtea a constatat ca dispozitiile art.28 alin.(1), prin sintagma "nerespectarea prevederilor art.9 constituie contraventie", califica drept contraventie incalcarea obligatiei generale de a respecta si de a aplica toate masurile stabilite in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999, in actele normative conexe, precum si in ordonantele militare sau in ordine, specifice starii instituite, fara a distinge expres actele, faptele sau omisiunile care pot atrage raspunderea contraventionala.

"In mod implicit, stabilirea faptelor a caror savarsire constituie contraventii este lasata, in mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fara ca legiuitorul sa fi stabilit criteriile si conditiile necesare operatiunii de constatare si sanctionare a contraventiilor.

Totodata, in lipsa unei reprezentari clare a elementelor care constituie contraventia, judecatorul insusi nu dispune de reperele necesare in aplicarea si interpretarea legii, cu prilejul solutionarii plangerii indreptate asupra procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei", motiveaza CCR.

"Nu se respecta principiul proportionalitatii"

Mai mult, precizeaza CCR, dispozitiile legale criticate nu respecta nici principiul proportionalitatii, cuprins in art.5 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001, principiu care isi are originea in dispozitiile art.53 alin.(2) din Constitutie si care permite restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale "numai in masura in care o astfel de limitare este necesara intr-o societate democratica si este proportionala cu situatia care a determinat-o".

Pentru a permite organului constatator si instantei judecatoresti realizarea atributiilor in aceste cazuri, "este necesar ca norma care constituie temeiul sanctiunilor contraventionale sa fie clara, precisa si previzibila, asadar, legiuitorul sa-si fi indeplinit obligatia de transpunere a principiului proportionalitatii reglementand norme prin care fapta contraventionala este individualizata legal".

"Prevederile art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999 nu numai ca nu prevad concret faptele care atrag raspunderea contraventionala, dar stabilesc in mod nediferentiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeasi sanctiune contraventionala principala.

In ceea ce priveste sanctiunile contraventionale complementare, desi legea prevede ca acestea se aplica in functie de natura si gravitatea faptei, atata vreme cat fapta nu este circumscrisa, evident ca nu se poate determina nici natura sau gravitatea sa pentru a stabili in mod just sanctiunea complementara aplicabila", mai motiveaza CCR.

"Legile trebuie sa respecte normele"

In concluzie, Curtea a constatat ca, intrucat prevederile de lege supuse controlului de constitutionalitate impun o obligatie generala de a respecta un numar nedefinit de norme, cu dificultate identificabile, si stabilesc sanctiuni contraventionale, neincriminand fapte concrete, incalca principiile legalitatii si proportionalitatii care guverneaza dreptul contraventional.

"Asa fiind, Curtea constata ca prevederile art.28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnica legislativa deficitara, nu intrunesc exigentele de claritate, precizie si previzibilitate si sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, prevazut de art.1 alin.(5) din Constitutie, precum si cu principiul restrangerii proportionale a drepturilor si libertatilor fundamentale, prevazut de art.53 alin.(2) din Constitutie", conchide CCR.

Pentru aceleasi argumente, Curtea a retinut ca imprecizia textului de lege supus controlului de constitutionalitate afecteaza, in consecinta, si garantiile constitutionale care caracterizeaza dreptul la un proces echitabil, consacrat de art.21 alin.(3) din Constitutie, inclusiv componenta sa privind dreptul la aparare, drept fundamental prevazut de art.24 din Constitutie.

In acest sens, invoca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului care a retinut, in esenta, ca nerespectarea garantiilor fundamentale, care protejeaza presupusii autori ai unor fapte ilicite in fata posibilelor abuzuri ale autoritatilor desemnate sa-i urmareasca si sa-i sanctioneze, reprezinta un aspect ce trebuie examinat in temeiul art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...