Ce ar insemna depolitizarea Curtii Constitutionale?

Luni, 06 Martie 2017, ora 22:17
6594 citiri
Ce ar insemna depolitizarea Curtii Constitutionale?
Foto: Site oficial CCR

Nu o data deciziile Curtii au fost criticate pentru calitatea juridica a argumentatiei, pentru incalcarea propriei jurisprudente, in fine, nu o data s-a vorbit despre calitatea persoanelor investite.

Manifestantii de duminica din Bucuresti au cerut, printre altele, depolitizarea Curtii Constitutionale. E o situatie ironica, caci organismul de jurisdictie constitutionala e, in sistemul politic romanesc, cheia de bolta a statului de drept.

Dar adevarul e ca sloganurile contra Curtii Constitutionale au fost mult mai sincere si politic vorbind mai interesante decat cele "moderate" si artificiale care au cerut in mod vag - ca sa nu se strice "europenismul" manifestatiei - depolitizarea institutiilor. Asadar subiectul care merita sa fie discutat este chiar acesta, legat de Curtea Constitutionala, cu atat mai mult cu cat este plin de surprize.

Sa aratam mai intai ca, in practica europeana recenta, curtile constitutionale sunt gandite ca ultima fortificatie impotriva "populismului", adica a tuturor acelor revendicari care pun, intr-un fel sau altul, la indoiala vointa constructiei europene. Nu e deloc intamplator ca toate regimurile critice la adresa Uniunii Europene, asa cum sunt cele din Ungaria sau Polonia, au cautat sa limiteze puterea curtilor constitutionale, deoarece acestea se opuneau suveranitatii propriilor parlamente.

Comisia Europeana critica Budapesta si Varsovia tocmai pentru incalcari ale "statului de drept", in particular pentru reamenajarea raporturilor dintre organismele de jurisdictie constitutionala si adunarile legislative. Iar in Romania tentativele timide ale USL de a restitui parlamentului puterea avuta pana in 2003 au fost primite foarte rau, in cercurile eurofile, din acelasi motiv.

Pentru artizanii constructiei europene devenise evident ca aceste organisme de jurisdictie speciala sunt chiar locurile principale in care se articuleaza puterea difuza europeana.

Asa se explica de ce Comisia de la Bruxelles condamnase pe un ton inalt toate criticile care se indreptasera in 2012 impotriva Curtii Constitutionale in contextul suspendarii presedintelui Traian Basescu. Si putem presupune, de asemenea, ca Brexit-ul este, in cele din urma, posibil tocmai pentru ca Marea Britanie nu dispune de un organism de jurisdictie constitutionala dupa model continental.

E poate mai clar acum de ce manifestatia, care s-a definit pe sine ca pro-europeana, nu poate sa conteste autoritatea Curtii Constitutionale fara sa intre in contradictie cu obiectivele afisate. Daca ar fi vorba de o manifestatie eurocritica, ar avea o logica, dar asa mai putin. S-ar putea, totusi, spune ca protestatarii nu contesta autoritatea Curtii ca principiu, ci numai componenta ei. Si nu ar fi prima data cand se discuta acest lucru direct sau aluziv.

Nu o data deciziile Curtii au fost criticate pentru calitatea juridica a argumentatiei, pentru incalcarea propriei jurisprudente, in fine, nu o data s-a vorbit despre calitatea persoanelor care au ajuns la demnitatea de judecator. Asadar, chiar daca acum situatia e de fapt mai buna decat in trecutul apropiat, problema ramane, caci ea e legata in primul rand de mecanismele de numire.

E o problema pe care am mai discutat-o. In Romania, judecatorii sunt numiti de Senat, Camera Deputatilor si de presedinte. Dar camerele parlamentului fac numirea cu majoritatea simpla a membrilor lor, ceea ce inseamna ca de fiecare data judecatorul este un exponent al majoritatii guvernamentale sau al presedintelui, adica primeste, implicit, un puternic mandat partizan. Nu mai intram in detalii, dar in Germania, Franta, Spania sau Italia, ca sa ne limitam numai la acestea, numirile se fac cu majoritati calificate mai largi, de 2/3 sau 3/5, tocmai ca sa fie evitata numirea unor persoane cu preferinte politice prea vadite. Peste tot exista asadar preocuparea de a aseza curtile constitutionale deasupra partidelor.

Prin urmare depolitizarea Curtii Constitutionale, in sensul de mai sus, se poate face usor prin modificarea unei singure legi, aceea care se refera la organizarea si functionarea institutiei.

Si ar fi bine sa se faca asa, adaugandu-se in plus cerinta ca si candidatii desemnati de presedinte sa fie supusi avizarii unor comisii parlamentare, cu aceesi majoritate mai larga. Tocmai ca sa nu se mai ajunga in situatia in care juristi obscuri, fara nicio cariera si fara nicio calificare intelectuala, sa devina judecatori la Curte in virtutea exclusiva a loialitatii personale fata de persoana celui care i-a numit.

Numai ca o depolitizare radicala nu poate fi intreprinsa cu adevarat cata vreme Curtea Constitutionala este un organism juridico-politic, unul care iese din sfera puterii judecatoresti. In acest sens, a cere depolitizarea Curtii este un nonsens.

Chiar daca deciziile Curtii se inscriu obligatoriu intr-o logica juridica ele au ca orizont un scop politic. Asa este peste tot acolo unde exista o instanta separata de jurisdictie constitutionala, dar si in SUA, acolo unde judecatorii de la Curtea Suprema sunt numiti politic. Orice cale am urma, se va ajunge insa in situatia in care unii vor fi profund nemultumiti de deciziile unui organism de jurisdictie constitutionala.

Ar fi preferabil poate sa ne intoarcem la configuratia de dinainte de instaurarea comunismului? Pe atunci verificarea constitutionalitatii legilor revenea Curtii de Casatie in Sectiuni Unite, practica care aparuse in Regat inca de la finele secolului al XIX-lea. Era deja o practica indelung verificata, pe care, in cursul dezbaterilor Constituantei din 1990, PNTCD o dorise restaurata.

Exista si avantajul teoretic al coerentei, caci verificarea constitutionalitatii revenea puterii judecatoresti si nu unui organism distinct care nu se plaseaza nicaieri in mod precis in sistemul clasic al puterilor. Pentru a intreprinde o asemenea reforma ar fi nevoie insa de o modificare a Constitutiei. In orice caz, abia asa s-ar putea realiza o depolitizare radicala a jurisdictiei constitutionale.

Iata prin urmare ca revendicarile iscate de ultima decizie a Curtii Constitutionale duc in directii neasteptate si nu e deloc sigur ca ele satisfac obiectivele manifestatiei recente.

Eveniment Quarterly Report

Traseismul, boala incurabilă a politicii românești. Toate partidele parlamentare au deschis porțile pentru trădători
Traseismul, boala incurabilă a politicii românești. Toate partidele parlamentare au deschis porțile pentru trădători
Cu doar câteva luni înainte de maratonul celor patru rânduri de alegeri din 2024, partidele parlamentare au început să îmbrățișeze fenomenul traseismului politic și au deschis ușa, cu...
Primarul Nicușor Dan anunță că lucrările pentru reparaţia trotuarelor continuă FOTO
Primarul Nicușor Dan anunță că lucrările pentru reparaţia trotuarelor continuă FOTO
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a anunțat duminică, 24 septembrie, că lucrările pentru reparaţia trotuarelor continuă. Administraţia Străzilor Bucureşti execută, în prezent, reparaţii...
#CCR depolitizare, #depolitizare Curtea Constitutionala , #stiri CCR