CCR fata cu mafia, drepturile si realitatea romanilor

Ce Romanie are in vedere CCR? Curtea a invocat egalitatea, demnitatea si drepturile cetatenilor, spre a-si motiva decizia de a nu admite interzicerea aministierii si gratierii faptelor de coruptie. Or, tara reala e alta.

A facut bine CCR sa interzica iertarea constitutionala, prin amnistie si gratiere, a delictelor coruptilor? Data fiind dificultatea materiei e greu de dat un verdict rapid si definitiv. Pare insa ca inalta instanta publica, una care, principial, merita mult respect, a gresit tara in care si-a impus decizia.

Toate acestea nu ne derobeaza, ca cetateni informati, de datoria de a judeca critic si a dezbate liber, potrivit constiintei noastre, deciziile oricarei institutii publice. Ramane, desigur, ca si expertii sa analizeze in detaliu prolixul text prin care CCR si-a justificat decizia de a invalida practic vointa, exprimata prin referendum, a poporului. Care, in orice democratie, este suveran. Si ramane suveran.

Dar numai cat timp democratia nu se defecteaza si nu devine o tiranie. De pilda o oligarhie cosmetizata democratic si justificata de o Curte Constitutionala care, perfectionista, se apuca a "clarifica" legile si a apara "egalitatea" in fata justitiei si sfarseste prin a crea, voluntar sau involuntar, o ampla insecuritate juridica. Si prin a distruge si egalitatea si substanta legilor laolalta cu statul de drept.

In Romania, CCR sustine, cu fraze de o legaleza despre care e greu sa se spuna ca mai au o legatura inconfundabila cu splendidul grai romanesc, ca interdictia iertarii prin amnistie si gratiere a coruptilor le-ar incalca acestor raufacatori demnitatea. Care-i una din valorile supreme ale statului. I-ar trata discriminatoriu pe membri unui grup, incalcandu-le egalitatea intrucat i-ar "exclude direct sau indirect de la drepturi, libertati, (de la) vocatia (si) speranta legitima de care se bucura toti ceilalti aflati in situatii similare"... In plus, ar slabi autoritatea publica, debilitand statul.

Inseamna toate acestea ca referendumul consultativ derulat la 26 mai in Romania a fost inutil? Defel. A stabilit clar vointa natiunii intr-un domeniu extrem de sensibil, precum coruptia, care, dupa cum au reliefat ori sugerat in repetate randuri presedintii Romaniei, in consens cu aliatii statului roman, cu experti si ziaristi, aduce sau poate aduce atingere securitatii nationale.

Or, CCR numai de siguranta nationala nu pare interesata in motivarea sa. Justificand respingerea initiativelor unor partide de revizuire a Legii Fundamentale, CCR considera ca "protectia constitutionala a cetateanului este ascendenta", astfel ca si "revizuirile constitutionale trebuie sa acorde o protectie din ce in ce mai sporita drepturilor si libertatilor fundamentale". Ce frumos!

Si ce pacat! Ce frumos ca in Romania, cea de atatea ori calcata in picioare de oligarhii, dictaturi si regimuri totalitare, o Curte Constitutionala pare a acorda in fine o importanta iesita din comun "protectiei cetatenilor" si "drepturilor" lor. Si ce pacat ca s-a despartit de realitatea unui stat sugrumat de cooperarea mafiota a cleptocratiei cu clanurile interlopilor, netinand cont de incalcarea prin coruptie a drepturilor cetatenilor de rand, inclusiv a dreptului la viata, suprimat la Caracal.

Ori la Colectiv. Pe scurt, in timp ce drepturile delincventilor care au patronat inmuierea totala a legilor justitiei si codurilor penal si de procedura penala sporesc realmente in Romania, fiind intr-adevar "ascendente" si tot mai bine protejate de CCR, cele ale romanului simplu se reduc. Iar ale natiunii romane, ale carei decizii sunt sistematic desconsiderate, iata, nu doar de clasa politica, ci si de CCR, au ajuns galopant descendente. Astfel se subrezeste statul roman. Si neamul romanesc.

Astfel e anemiat acest stat mai abitir decat prin orice alta prezumtiva violare, prin lege sau constitutie, a principiului egalitatii sau demnitatii infractorilor condamnati definitiv. In fond, cum poate supravietui o natiune altfel decat purificandu-se si pedepsind (chiar daca nu cu moartea) actualizarile biblicului Acan, cel care provocase infrangerea poporului lui D-zeu la Ierihon pentru ca, din trufie, lacomie si arghirofilie, incalcase legea divina? Nu si-a pierdut Acan, prin nelegiuirea sa, dreptul la egalitatea cu ceilalti membri ai poporului? Nu-si pierd delincventii, cand sunt gasiti vinovati si condamnati definitiv, dreptul la egalitate cu restul cetatenilor statului de care apartin?

Egalitatea, fara de care nu exista dreptate, e o valoare de maxima importanta. O societate care se respecta trebuie sa impuna egalitatea de sanse si egalitatea in fata legii, interzicand discriminarea. Dar nu s-a autoeliminat infractorul, prin fapta sa, din societatea egalilor care-l pedepseste, cat timp il reclude, inclusiv prin sanctiuni accesorii si compensatorii, pronuntate de judecator, deci "ope judicis", care-l pot priva de anumite drepturi civile si politice si dupa ispasirea pedepsei?

Drepturile si egalitatea nu sunt concepte incremenite in proiect. Din motive de securitate, statele de drept isi pot conferi libertatea de a suspenda ori restrange drepturile unor insi sau grupuri si categorii de cetateni. De asemenea, pot renunta, din ratiuni superioare, la iertari, acordate bunaoara prin prescriptii. Dupa intense dezbateri si controverse, Germania federala a ales in mod just in anii 60 si 70 sa excluda de la prescriptii crime legate de genocid si Holocaust.

Din varii cauze, intre care si din pricina marii coruptii, a strambarii legilor justitiei, a incompententei si politizarii unor institutii, Romania e departe de a fi un stat de drept si o democratie ireprosabila. E un stat esuat ori pe punctul de a esua. S-ar putea salva prin combaterea hotarata a coruptiei postcomuniste, daca o Curte grav politizata n-ar baga bete in roatele acestei lupte. Si-a motivat CCR decizia convingator? Din unghiul meu, nu. A tinut Curtea seama de realitatea statului roman, de interesele lui veritabile si de pericolele incontestabile, confruntand demnitatea si egalitatea cetatenilor, precum si democratia? Avem motive sa nutrim convingerea ca n-a facut-o cum ar fi trebuit.

Petre M. Iancu

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...