Legea privind mandatul nelimitat al rectorilor, neconstitutionala. CCR admite sesizarea lui Klaus Iohannis

Curtea Constitutionala (CCR) a admis, miercuri, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind mandatul nelimitat al rectorilor, stabilind ca actul normativ este neconstitutional.

Seful statului a trimis Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 79/2020 pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale 1/2011.

"Prin modul in care a fost adoptata, legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine prevederilor art. 61 alin. (2) si ale art. 75 alin. (1) din Constitutie, fiind incalcata competenta primei Camere sesizate", se arata in sesizarea la CCR, solicitandu-se constatarea neconstitutionalitatii actului normativ, in ansamblu.

Presedintele mentioneaza ca OUG 79/2020, aprobata prin legea criticata, modifica si completeaza Legea 1/2011 cu privire la elaborarea si aprobarea planurilor-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar si reglementeaza admiterea prin repartitie a absolventilor acestui tip de invatamant in institutiile de invatamant superior militar, avand in vedere contextul generat de actuala pandemie de COVID-19.

De asemenea, actul normativ elimina dispozitia potrivit careia mandatele rectorilor erau limitate la doua mandate succesive, acestea putand fi astfel reinnoite fara nicio limita; stabileste ca pregatirea psihopedagogica trebuie sa asigure si competente digitale pentru organizarea procesului de invatamant in modul online; prevede ca formarea continua a personalului didactic, de conducere, de indrumare si de control trebuie sa asigure si competente digitale pentru organizarea procesului de invatamant in modul online.

Potrivit sefului statului, in calitate de prima Camera competenta, Camera Deputatilor a adoptat acest proiect de lege operand asupra ordonantei mentionate doua modificari, necesare pentru respectarea normelor de tehnica legislativa, precum si doua completari, care vizau prevederi din Legea 1/2011, referitoare la includerea competentelor digitale pentru organizarea procesului de invatamant in modul online, respectiv la formarea continua a personalului didactic, de conducere, de indrumare si de control, care trebuie sa asigure si competente digitale pentru organizarea procesului de invatamant in modul online.

Senatul a adoptat legea cu un numar de sase amendamente, aminteste Iohannis, adaugand ca s-a operat si o modificare asupra Legii 1/2011, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut in vedere de initiatori si de cel adoptat de prima Camera.

"Practic, in Camera decizionala s-a adoptat in plus o alta reglementare, fara vreo legatura cu cele adoptate de prima Camera sau cu continutul OUG 79/2020. Astfel, la Senat a fost modificat alin. (7) al art. 213 din Legea 1/2001, in sensul eliminarii dispozitiei prin care mandatele rectorilor erau limitate la doua mandate succesive, acestea putand fi astfel reinnoite fara vreo limitare", explica seful statului, punctand, in acest context, ca legea a fost semnificativ modificata fata de forma initiatorului si a primei Camere sesizate.

El apreciaza ca astfel a fost incalcat principiului bicameralismului. "Consideram ca, in fapt, noua modificare legislativa este una substantiala, cu consecinte semnificative, ce reprezinta o schimbare radicala de filozofie legislativa, cu efecte asupra viziunii manageriale a conducerii institutiilor universitare. Astfel, managementul institutiilor de invatamant superior se realizeaza printr-un mecanism complex, care are ca principal obiectiv asigurarea calitatii procesului de invatamant la nivel academic. Alaturi de perspectiva de integritate, acest mecanism are si o componenta ce tine de modalitatea de ocupare a functiilor de conducere, inclusiv a celei de rector, care are importanta si in ceea ce priveste decizia privind persoanele care ocupa functiile de conducere la nivelul universitatii", se arata in sesizarea la CCR.

Mai exact, arata seful statului, Legea educatiei nationale 1/2011 stabileste cu precadere, in sarcina rectorului, organizarea concursului public pentru functiile de decan si selectarea acestora, precum si numirea prorectorilor si mentinerea in functie a directorului general administrativ pe baza acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al noului rector.

Prin urmare, orice schimbare legislativa ce tine de conducerea universitatilor reprezinta o interventie cu impact semnificativ asupra democratiei interne a institutiilor de invatamant superior.

Presedintele Iohannis sustine ca forma finala a legii, prin eliminarea limitarii numarului de mandate care pot fi obtinute de rectori, se indeparteaza in mod radical si fara nicio justificare obiectiva de la scopul si filosofia initiale ale legii, care vizau exclusiv masuri cu privire la invatamant superior militar si la masuri necesare in contextul pandemiei actuale.

Seful statului considera ca o crestere a calitatii managementului institutiilor de invatamant superior se poate realiza doar daca mecanismele care ghideaza procesul de decizie al functiilor de conducere din mediul universitar sunt precis stabilite, asigura reprezentativitate, dialog si dezbatere publica.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...