Cresterea pensiilor cu 40% votata de PSD, declarata constitutionala de catre CCR

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea care prevede majorarea cu 40% a punctului de pensie, stabilind ca actul normativ este constitutional, transmite Agerpres, care citeaza surse din CCR.

Pe 13 octombrie, Guvernul a sesizat Curtea privind proiectele de lege care vizeaza rectificarea bugetara adoptate de catre Parlament.

In esenta, "Executivul reitereaza argumentele potrivit carora Parlamentul a ignorat exigentele de previzibilitate ale legii si perspectivele evolutiei situatiei bugetului consolidat si a economiei generale, cu consecinta afectarii principiului securitatii juridice. In plus, abrogarea unor articole din ordonanta de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii initiale atata vreme cat nu au fost emise dispozitii tranzitorii", conform comunicatul de presa transmis de reprezentantii Guvernului.

Totodata, Guvernul arata ca parlamentarii nu au identificat sursele clare de finantare a majorarilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmarite si care sa reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozitiilor constitutionale.

"Odata cu intrarea in vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maxima pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorarii punctului de pensie la 1.775 de lei asa cum a modificat legiuitorul si majorarea salariilor profesorilor ar presupune "un necesar de finantare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei in anul 2020, respectiv 1,06% din PIB si 34,3 miliarde de lei in anul 2021 (reprezentand 3,05 % din PIB)", mai spune sursa citata.


Insa executia bugetului general consolidat in primele luni ale anului 2020 a inregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. In conditiile actualei crize sanitare extrem de grave in care presiunea asupra bugetului de stat este uriasa din cauza cresterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar urias in 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui sa contribuie la corectia deficitului bugetar.

In schimb, Legislativul a ales sa actioneze in sens contrar acestui obiectiv, nerespectand astfel angajamentele europene pe care Romania are obligatia a le indeplini.

Executivul subliniaza faptul ca "rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construita pe baza analizelor si studiilor de impact, reprezentand un echilibru intre toate domeniile care au necesitat finantare astfel incat impactul economic al crizei sanitare sa fie redus la cel mai mic nivel posibil. Distorsionarea constructiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fara baza reala in nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economica, cu impact negativ in nivelul de trai al tuturor cetatenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli", mai arata sursa mentionata.

De asemenea, gestionarea contextului economic actual necesita o raportare realista la situatia economica internationala provocata de pandemie si maxima precautie in mentinerea echilibrelor bugetare in beneficiul tuturor cetatenilor, conchide comunicatul de presa.


Ce prevede legea adoptata de Parlament


Pe 22 septembrie, Camera Deputatilor si Senatul au adoptat in plen reunit proiectele de lege care aproba rectificarea bugetara in forma care include amendamentul PSD ce prevede majorarea pensiilor cu 40%.

A fost efectuata o modificare, la solicitarea grupurilor parlamentare ale UDMR care spune ca "plafonul privind datoria publica, conform metodologiei UE, pentru sfarsitul anului 2020, este de 40% din Produsul Intern Brut".

Un alt amendament al PSD este cel prin care au fost crescute sumele repartizate unitatilor administrativ teritoriale cu un miliard de lei. De asemenena, pentru municipiile resedinta de judet este alocata suplimentar suna de 500 milioane lei, care va fi repartizat egal autoritatilor locale, fara a se tine cont de culoarea politica.

O alta modificare abroga articolul 43 care prevedea cresterea salariilor cadrelor didactice de anul viitor. Prin urmare, salariile profesorilor vor fi majorate din acest an, asa cum este prevazut de lege.

Totodata, a fost majorat si bugetul Camerei Deputatilor cu 5.635 milioane lei, dupa cum urmeaza: "In bugetul Camerei Deputatilor - sume alocate din bugetul de stat - se majoreaza creditele bugetare si de angajament astfel: 3.000 mii lei la titlul 20 Bunuri si servicii si 2.635 mii lei la titlul 71 Active nefinanciare".

Suma de 67 milioane lei a fost alocata suplimentar pentru Ministerul Agriculturi, in scopul finantarii Programului de realizare a Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor.

"Se autorizeaza Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sa suplimenteze cu suma de 67.000 mii lei credite de angajament, respectiv 45.000 mii lei credite bugetare, Cap.80.01 - Actiuni generale economice, comerciale si de munca, Titlul 55 - Alte transferuri, Art.01 alin.05 - Programul de realizare a Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor, prin diminuarea cu suma de 67.000 mii lei credite de angajament, respectiv 45.000 mii lei credite bugetare de la Cap.83.01 - Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare, Titlul 80 - Imprumuturi, Art.30 - Alte Imprumuturi", conform amendamentului adoptat si propus de grupul parlamentar al PSD.

Un alt amendament al PSD a fost cel prin care este suplimentat bugetul Ministerului Economiei cu 400 milioane lei, pentru programul Start Up Nation.

De asemenea, a fost suplimentat bugetul Secretariatului General al Guvernului cu 20 milioane lei, din Fondul de rezerva bugetara al Executivului "pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, in scopul sprijinirii financiare a Administratiei Patriarhale, in vederea continuarii lucrarilor de construire a Ansamblului Catedralei Mantuirii Neamului", printr-un amendat tot al grupului parlamentar al PSD.


CITESTE SI:

Marile scandaluri care o au in prim-plan pe procuroarea Adina Florea. Tudorel Toader a dorit-o cu ardoare in fruntea DNA