Ziare.com

Zi plina la CCR - se discuta conflictul dintre CSM si Ministerul Justitiei, alegerea lui Melescanu la sefia Senatului, dar si completurile de 3 judecatori

Miercuri, 11 Decembrie 2019, ora 07:22

   

Zi plina la CCR - se discuta conflictul dintre CSM si Ministerul Justitiei, alegerea lui Melescanu la sefia Senatului, dar si completurile de 3 judecatori
Zi plina, miercuri, la CCR, pe masa judecatorilor aflandu-se mai multe subiecte importante: conflictul juridic dintre CSM si Ministerul Justitiei; sesizarea PNL, PMP, ALDE privind alegerea lui Melescanu la sefia Senatului; conflictul juridic dintre Parlament si ICCJ, cerere formulata de Melescanu; sesizarea USR privind numirea lui Marian Neacsu la ANRE.

Conflictul juridic dintre CSM si Ministerul Justitiei



"Cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre ministrul justitiei, respectiv Ministerul Justitiei, ca parte a autoritatii executive, pe de o parte, si autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte", potrivit ordinii de zi afisate pe site-ul institutiei.

CCR a discutat despre conflict pe 27 noiembrie, insa a amanat dezbaterea pentru 11 decembrie.

Pe 12 noiembrie, in cadrul prezentarii punctele de vedere la sedinta CCR, Alexandru Stan, director in cadrul Ministerului Justitiei, a declarat despre presupusul conflict cu CSM ca este unul "artificial" in care institutia reclamanta nu doreste solutionarea.

La intrunirea CCR, unde a fost prezent si fostul ministru al Justitiei Ana Birchall, Consiliul nu a trimis un reprezentant.

Ana Birchall a dorit sa-si prezinte punctul de vedere personal in conflict, insa cererea ei nu a fost admisa de judecatorii CCR, care au constatat ca nu mai are calitatea de ministru al Justitiei.

Reprezentantul Ministerului Justitiei a declarat ca CSM nu prezinta solutii de rezolvare a conflictului de natura constitutionala pe care institutia il reclama in cerere.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost reprezentat in cadrul sedintei CCR unde au fost expuse punctele de vedere cu privire la cererea de solutionare a conflictului de natura constitutionala.

Lia Savonea, presedintele CSM, a sesizat CCR cu un conflict intre Consiliu si actiunile Anei Birchall - la acea vreme ministrul al Justitiei.

Cererea transmisa de Lia Savonea catre CCR este motivata de urmatoarele chestiuni:

1. "Ingerinta grava a ministrului Justitiei, Ana Birchall, in activitatea de urmarire penala desfasurata de procurori.
2. Acte de subminare a independentei justitiei din Romania prin negocierea unei 'foi de parcurs' privind statul de drept cu reprezentantul unui stat strain, conturand perceptia ca problemele justitiei din Romania nu sunt gestionate de organismele constitutionale abilitate ci de anumiti factori externi.
3. Actiuni repetate de decredibilizare si blocare a activitatii CCR, autoritate de rang constitutional, cu rol bine configurat in arhitectura statului de drept din Romania".

Sesizarea PNL, PMP, ALDE privind alegerea lui Melescanu la sefia Senatului



Sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Senatului nr.36 din 10 septembrie 2019 pentru alegerea presedintelui Senatului a fost formulata de 33 de senatori, membrii ai grupului parlamentar al Partidului Aliantei Liberalilor si Democratilor, ai grupului parlamentar al Partidului National Liberal, ai Grupului parlamentar al Partidului Miscarea Populara, ai grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Romania, precum si de senatori neafiliati.

CCR a avut in discutie sesizarea de neconstitutionalitate privind alegerea lui Teodor Melescanu in functia de presedinte al Senatului si pe 27 noiembrie, insa dezbaterea pe acest subiect a fost amanata pentru 11 decembrie.

Teodor Melescanu a fost ales pe 10 septembrie, la propunerea PSD, presedinte al Senatului.

In aceeasi zi, liderul ALDE Calin Popescu Tariceanu anunta ca va sesiza Curtea Constitutionala asupra alegerii lui Teodor Melescanu la sefia Senatului, invocand incalcarea Regulamentului de functionare a forului legislativ.

Presedintele ALDE explica faptul ca nu pot exista doua propuneri pentru sefia Senatului din partea aceluiasi grup parlamentar, in contextul in care Melescanu facea parte atunci din grupul senatorilor ALDE.

Partidul lui Calin Popescu Tariceanu l-a propus atunci pentru aceasta functie pe Ion Popa.

Ca urmare a alegerii lui Teodor Melescanu la sefia Senatului, cu sustinerea PSD, fostul ministru de Externe a fost exclus din ALDE.

Conflictul juridic dintre Parlament si ICCJ, cerere formulata de Melescanu



Curtea Constitutionala dezbate, miercuri, conflictul juridic de natura constitutionala dintre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), cerere formulata de presedintele Senatului, Teodor Melescanu.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a cerut, pe 20 noiembrie, Curtii Constitutionale, sa constate inexistenta unui conflict juridic de natura constitutionala in cazul sesizarii facute de presedintele Senatului, Teodor Melescanu, privind modalitatea de constituire a completurilor de 3 judecatori de la Instanta suprema.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) sustine, in punctul de vedere transmis judecatorilor Curtii Constitutionale, ca, pe fondul adoptarii Regulamentului de organizare si functionare administrativa, nu a exercitat atributia de legiferare in materia legii organice, in conditiile in care nici nu a reglementat contra legii si nici nu a "alterat" dispozitiile legii, prin inlaturarea sau adaugarea unor aspecte rezervate legiuitorului, ci a actionat strict in limitele delegarii legislative acordate chiar de puterea legiuitoare, care confera Colegiului de conducere dreptul de a adopta Regulamentul de organizare si functionare administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In concluzie, presedintele Instantei supreme arata ca, in raport cu jurisprudenta invocata a Curtii Constitutionale, cererea presedintelui Senatului nu poate fi calificata ca o "veritabila cerere de solutionare a unui conflict juridic de natura constitutionala".

La inceputul lunii noiembrie, Teodor Melescanu a declarat, pentru MEDIAFAX, ca a sesizat un conflict la CCR intre Parlament si Inalta Curte, motivand actiunea sa prin faptul ca in instanta sunt blocate mai multe dosare pe aceasta procedura.

Presedintele Senatului arata in sesizarea privind existenta unui conflict constitutional intre Parlament si ICCJ ca aspecte esentiale ale compunerii instantelor Inaltei Curti sunt prevazute in decizii ale Colegiului de conducere ICCJ, care sunt "acte administrative cu caracter inferior legii", astfel incalcand Constitutia.

"Asadar, se poate observa ca dispozitiile infralegale criticate, in ciuda prevederilor cat se poate de clare ale art. 73 alin. (3) lit. |) si art. 125 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, deleaga acest atribut presedintilor de sectii si Colegiului de conducere al Inaltei Curti, care este abilitat sa stabileasca in mod unilateral si arbitrar completele specializate de 3 judecatori. Prin urmare, potrivit dispozitiilor infralegale criticate, se ajunge la situatia in care nu numai ca modul de compunere a completelor de judecata este reglementata printr-un act administrativ, dar acest act administrativ este emis de insasi conducerea instantei. Asadar, faptul ca aspecte esentiale ale compunerii celei mai inalte instante nationale sunt prevazute in acte administrative cu caracter inferior legii conduce la incalcarea normei constitutionale potrivit careia organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se reglementeaza prin lege organica, si anume la art. 73 alin. (3) lit. 1) si art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Republicata", arata sesizarea semnata de Teodor Melescanu.

De asemenea, Melescanu argumenteaza ca hotararile conducerii Inaltei Curti, de stabilie a completelor de judecatori, "determina o stare de incertitudine juridica".

"Mai mult, normele de compunere a instantelor ar trebui sa se bucure de accesibilitate, previzibilitate si stabilitate. Or, delegarea atributiei de a stabili aceste norme Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin emiterea unor hotarari de stabilire a completelor, ceea ce nu reprezinta altceva acte administrativ cu caracter infralegal, determina o stare de incertitudine juridica, acest gen de acte avand, de obicei, un grad sporit de schimbari succesive in timp (a se vedea in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 172/24 martie 2016, paragrafele 18-22 si Decizia Curtii Constitutionale nr. 307/2018 paragrafele 21 - 29)", potrivit sesizarii.

Un alt aspect semnalat de presedintele Senatului este ca normele de compunere a instantelor trebuie stabilite astfel incat sa asigure impartialitatea judecatorilor.

"Pe langa faptul ca normele de compunere a instantelor trebuie sa se bucure de accesibilitate, stabilitate si previzibilitate, este imperios necesar ca acestea sa se bucure de transparenta si incredere din partea justitiabililor. Daca infiintarea unui numar de complete cu o anumita specializare, avand in vedere numarul de cauze cu un anumit profil si cel al judecatorilor cu experienta in acele materii, intra in sfera administrativa si, pe cale de consecinta, in - competenta Colegiului de Conducere ai ICCJ, nu acelasi lucru se poate spune despre compunerea completelor. Compunerea completelor, reprezentand desemnarea nominala a judecatorilor ce urmeaza sa formeze un complet, este o problema jurisdictionala ce tine de insasi savarsirea actului de justitie si, prin urmare, trebuie realizata printr-o procedura legala menita sa asigure independenta si impartialitatea judecatorilor", conform sesizarii.

Astfel, Melescanu sustine ca prin procedura de numire a completelor de trei judecatori de catre presedintii de sectii sunt justificate "temerile privind impartialitatea obiectiva a instantei".

"Neexistand un mecanism procedural care sa reglementeze in vreun fel, o modalitate si o procedura de constituire a completelor de 3 judecatori, acestia fiind numiti in mod unilateral si arbitrar de presedintii de sectii si aprobati de conducerea instantei, temerile privind impartialitatea obiectiva a instantei apar total justificate", conform sursei citate.

Presedintele Senatului arata ca "o serie de instante de judecata" au sesizat deja Curtea Constitutionala privind compunerea completurilor de trei judecatori, la cererea partilor aflate in proces.

Sesizarea USR privind numirea lui Marian Neacsu la ANRE



CCR dezbate, miercuri, si sesizarea de neconstitutionalitate a USR privind numirea de catre Parlament a lui Marian Neacsu in functia de vicepresedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

Pe 27 noiembrie CCR a avut pe ordinea de zi aceasta sesizare, insa a amanat dezbaterea pentru 11 decembrie.

"Profilul lui Marian Neacsu este incompatibil cu cerintele prevazute de lege pentru aceasta functie intrucat nu are vechimea si experienta care sunt cerute de lege. In plus, el nu poate ocupa un loc in Comitetul de Reglementare al ANRE intrucat a primit o condamnare penala definitiva!", a scris deputatul USR Cristina Pruna, pe 5 iulie, pe Facebook.

Deputatul USR a adaugat ca partidul intentioneaza sa modifice Legea 160/2012, prin care a fost aprobata o ordonanta de urgenta privind functionarea ANRE, in vederea eliminarii lacunelor legislative care permit unui condamnat penal sa fie numit la conducerea unei institutii publice.

Pe 26 iunie, fostul secretar general al PSD Marian Neacsu, membru al Pro Romania, a fost votat, in plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului, in functia de vicepresedinte al ANRE.

Camera Deputatilor a adoptat decizional, pe 26 iunie, proiectul de Lege pentru modificarea Legii 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: MEDIAFAX

Articol citit de 3892 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
7 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Cine discuta ?

Presa scria ca unul din ultimii judecatori numiti de PSD are faculatea de drept la FF/la distanta la o univ. privata !

 

Cumpanasu are mai multe diplome decit el.

.

Invidiosule !!!!

.

a mai gasit o sansa ziare com

sa-si bage coada in sistemul judiciar. daca ar fi un site al romanilor as zice. dar se vede cine sunt sponsorii. din afara bineinteles. vor puterea absoluta cei de la bruxelles asupra destinelor romanilor. si asta ar trebui sa-i trezeasca pe unii. daca mai sunt patrioti in tara asta. pana nu este prea tarziu.

Interesant

Nimic despre codul administrativ desi sesizarea avocatului poporului a fost depusa in august 2019 !
Probabil a venit ordinul de la mafia PSD ca slugile din CCR sa blocheze sesizarea cu orice pret astfel incat autoritatile locale sa aiba dreptul la pensii speciale incepand cu data de 01.01.2020 !
CCR selcteaza sesizarile dupa impactul asupra mafiei PSD !

 

Interesant

Este constitutional ca o mare parte din judecatorii CCR sa nu fie specializati in drept constitutional ?
Apropo de specializarea judecatorilor in fapte de coruptie !

 

De acord!

Asta pe de o parte. Pe de alta parte CCR devenita instrument prin politizare ar trebui sa se rezume la scopul ei clar de a analiza constitutionalitatea textelor de legi supuse spre aprobare parlamentului si a legilor rezultate in urma votarii lor in parlament. Acolo unde se constata neconstitutionalitati, hotarirea CCR, motivarea si textul respectiv trebuie trimise inapoi celor care au comis abaterile pentru conformare la cerintele constitutiei. Atit si nimic mai mult. Pentru ca in prezent, respectiva institutie devenita instrument de putere chiar prin statutul propriu ( ce-i aia judecatori CCR numiti de partide? acolo ar trebui sa fie ALESI cei mai competenti in materie) a devenit un fel de instanta suprema de natura divina ale carei hotariri trebuie respectate cu sfintenie, hotariri pronuntate in spete in care nu are ce sa caute ca urmare a exceptiilor ridicate de avocati chitibusari in numele unor drepturi rau intentionat intelese.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor