Cine sunt cele trei propuneri ale României de judecători la CEDO după ce guvernul a încălcat cerințele oficialilor europeni

Cele trei propuneri ale României pentru scaunul de judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) au fost respinse de instanța europeană, în contextul în care mandatul actualului reprezentant, Iulia Motoc, expiră pe 17 decembrie.

Ministerul Justiției condus în prezent de liberalul Cătălin Predoiu nu a respectat cerințele CEDO cu privire la propunerile pentru noul judecător român la CEDO. Conform unui memorandum publicat miercuri de către guvern, ministerul nu a respectat condițiile de gen, iar unul dintre cei trei candidați nu are competențele profesionale necesare acestei funcții, deși a fost „uns” de comisiile parlamentare.

Astfel, cele trei noi propuneri ale guvernului vor fi înaintate Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, iar noul judecător va reprezenta România timp de 9 ani la CEDO.

Unde a greșit ministerul

Cele trei propuneri inițiale ale guvernului pentru funcția de judecător la CEDO au fost Sebastian Rădulețu, Bogdan Iancu și Răzvan Horațiu Radu, cu Cladia Jderu și Mihaela Tofan în postura de supleanți. Una dintre principalele nemulțumiri ale oficialilor europeni a fost lipsa unei femei din lista guvernului de la București, deși acest aspect este unul obligatoriu. Inițial, ministerul a adus mai multe argumente cu privire la o „circumstanță excepțională” pentru a motiva lipsa unei femei de pe lista cu propuneri, însă acestea au picat în fața Comitetului consultativ european. Așa se face că una dintre cele trei noi propuneri este judecătoarea Claudia Jderu, care anterior a fost supleant.

Un alt candidat din lista celor trei a fost respins de oficialii europeni pe motiv că acesta nu ar avea experiența profesională necesară pentru această funcție, fiind motivată și de faptul că acesta nu deține calitatea de profesor universitar, ci doar de profesor asociat. Astfel că Bogdan Iancu a fost înlocuit cu Claudia Jderu.

Cine sunt cele trei propuneri ale guvernului

Fostul consilier al actualului ministru al Justiției Cătălin Predoiu, Sebastian Radu Iulian Rădulețu, este unul dintre cele două nume care a rămas încă în cursă. În paralel, acesta este și supleantul României la Comisia de la Veneția.

Conform CV-ului personal, Sebastian Rădulețu este conferențiar la Facultatea de Drept și Științe Administrative din Craiova, unde și-a realizat studiile între 1993 și 1997. În paralel cu studiile din drept acesta a urmat între 1994 și 1998 și cursurile Facultății de Litere și Istorie de la aceeași Universitate. Din 1997 acesta se apucă de studiile doctorale în drept, iar în iunie 2000 își susține public lucrarea „Dreptul la proprietate ca drept fundamental”, la vârsta de 25 de ani. Acesta reia studiile în 2012, când urmează un masterat la Universitatea Oxford din Marea Britanie în "International Human Rights Law”.

Rădulețu a fost o perioadă și membru al filialei din Craiova a UNPR, partidul balama al lui General Oprea. Acesta a fost sub aripa lui Antonie Solomon, membru al aceluiași partid și fost primar al Craiovei. Rădulețu a fost pe listele pentru alegerile locale din 2012, planul pentru acesta fiind un loc în Senatul României, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată.

Magistrat războit cu Dragnea și Vâlcov

Ce-a de-a doua propunere a guvernului, Răzvan-Horaţiu Radu, este magistrat de carieră şi a fost numit în ianuarie 2013 agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), fiind demis în 2018 după ce a intrat în conflict cu Liviu Dragnea și cu fostul consilier al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov. Dragnea și Vâlcov l-au atacat deschis pe fostul agent guvernamental la CJUE, în 2018, pentru că acesta nu le-a dat aviz pentru acte normative care încălcau legislația europeană.

În 2021, acesta a fost detașat de CSM ca adjunct al procurorului general Gabriela Scutea, pentru o perioadă de trei ani, la solicitarea ministrului Justiției de atunci, Stelian Ion. U an mai târziu însă, delegarea a încetat la cererea magistratului. În februarie 2022 Horațiu Radu s-a înscris în cursa pentru funcția de procuror general, însă a fost învins de către Gabriela Scutea.

Anterior, în perioada 2011-2012, Horațiu Radu a îndeplinit funcţia de subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene (ulterior Ministerului Afacerilor Europene), fiind şi Agent al Guvernului României pentru CJUE iar în perioada 2007-2011 cea de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În materie de studii, magistratul are un doctorat la Facultatea de Drept a Universității București, specializat în drept penal și a urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii între 2001 și 2003. Apoi, a fost numit procuror, activând succesiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Blestemată de Elena Udrea

Ultima propunere a guvernului pentru CEDO este Claudia Jderu, judecătoarea care a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare, iar pe Ioana Băsescu la 5 ani. Aceasta mai este cunoscută și pentru faptul că a făcut parte din completul care l-a trimis după gratii pe Viorel Hrebenciuc, condamnat la 3 ani de închisoare în dosarul Giga TV.

În martie 2021, după aflarea sentinței, Elena Udrea o blestema pe Jderu.

„Femeia asta a dat o decizie absurda! Nu stiu cum va dormi la noapte! O blestem sa simta copiii ei ce simte copilul meu. Nu inteleg cum va dormi aceasta femeie linistita la noapte", afirmase fostul ministru al Turismului.

Conform CV-ului personal, Jderu a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti în anul 2000 şi Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2003. Între iulie 2004 – martie 2009 a ocupat funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, Secţia Penală iar din aprilie 2009 pe cea de judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a Penală.

Începând din luna 2006 este formator colaborator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, Departamentul de formare continuă la disciplinele „Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului” şi „Drept penal şi drept procesual penal” iar din septembrie 2011 este formator colaborator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, Departamentul de formare iniţială la disciplina „Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”.

Citește și:

Firea vrea să ofere tichete cadou de Ziua Bărbatului: ”Egalitatea de șanse nu este doar despre drepturile femeilor”

Gabriela Firea, ministra Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a anunțat luni, 20 martie, că a inițiat un proiect prin care propune introducerea acordării tichetelor cadou cu ocazia...

Salarii de nabab la conducerea ASF. Câți bani primesc lunar șefii instituției care supraveghează piața asigurărilor

După eșecul pe piața asigurărilor cu City Insurance, acum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este implicată în scandalul Euroins, companie intrată recent în insolvență. În...