Procedura complicată prin care te adresezi la CEDO. Ce despăgubiri a obținut o româncă maltratată de soț pe care statul nu a ajutat-o

Marti, 16 August 2022, ora 22:25
2553 citiri
Procedura complicată prin care te adresezi la CEDO. Ce despăgubiri a obținut o româncă maltratată de soț pe care statul nu a ajutat-o
CEDO acordă despăgubiri simbolice dacă apreciază că o autoritate a statului a încălcat unul dintre drepturile fundamentale ale omului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe scurt CEDO, este văzută de mulți dintre românii care se consideră umiliți în propria țară ca o șansă în găsirea dreptății și câștigarea unor despăgubiri de mare valoare pe care instanțele din România nu le-au acordat.

Puțini știu însă că procedura de a sesiza această instituție cu o plângere este greoaie, de durată, pune în dificultate inclusiv avocați cu experiență, motiv pentru care un procent covârșitor (peste 90 la sută) dintre cereri sunt respinse.

Unde greșesc nedreptățiții

Înainte să vă îndreptați cu o cerere către CEDO trebuie să știți cu ce se ocupă această instituție și ce cauze sunt admise pentru judecată.

În primul rând ca să vă adresați CEDO, trebuie să fi epuizat toate căile de recurs la care puteţi face apel pentru a remedia situaţia de care vă plângeţi. De la data ultimei decizii rămasă definitivă aveți la dispoziție patru luni pentru ca plângerea dumneavoastră să poată fi introdusă la Curte.

Apoi nedreptatea incriminată trebuie să fi fost făcută de o autoritate a statului (instanță de judecată, primărie etc) CEDO nu se ocupă de plângerile împotriva particularilor sau a instituţiilor private.

Scandalurile între vecini, de exemplu, nu sunt de competența acestei instanțe. Pe de altă parte CEDO nu poate schimba o sentință dată de o instanță de judecată, cel mult poate analiza dacă unui cetățean al unui stat semnatar al Convenției Europene pentru Drepturile Omului i s-a respectat dreptul la un proces echitabil.

Cum te adresezi la CEDO

Pe site-ul instituției există un formular tipizat care trebuie completat întocmai și semnat olograf (de mână). Acest formular trebuie însoțit de documente, copii ale deciziilor emise în cazul dumneavoastră de toate autorităţile publice interesate.

Aceste documente nu vă vor fi restituite, astfel încât trimiteţi numai copii o expunere succintă a faptelor pe care le reclamați. Dosarul acesta intră într-un proces de ”preselecție”, iar în urma acestei etape juriștii decid dacă cererea este admisibilă sau nu.

Așa cum spuneam, peste 90 la sută dintre cererile trimise la CEDO sunt respinse, în primul rând pentru că dosarul este incomplet și nu respectă cerințele impuse de regulament, iar în al doilea rând pentru că plângerile nu sunt de competența Curții sau nu au epuizat toate căile unui proces în țară.

Odată declarată admisibilă cererea, urmează o a doua etapă în timpul căreia părțile implicate sunt invitate la mediere. Dacă ”negocierea” nu dă rezultat, urmează judecata în sine.

Procedura se derulează în scris. În consecinţă, nu au loc audienţe în mod normal şi veţi fi informat în scris asupra oricărei decizii luate.

Despăgubiri simbolice

În situaţia în care Curtea decide că aţi fost victima unei încălcări, vă poate acorda “o satisfacţie echitabilă”, care constă într-o sumă de bani drept compensaţie pentru anumite daune suferite. Aceste sume sunt simbolice, de ordinul miilor de euro.

Curtea poate cere, de asemenea, ca statul în cauză să vă returneze cheltuielile de judecată avute pentru restabilirea drepturilor dumneavoastră. În cazul în care Curtea stabileşte că nu a avut loc nicio încălcare a drepturilor omului, nu veţi avea de plătit nicio cheltuială suplimentară. Orice decizie a CEDO trebuie respectată de statul reclamat, dar Curtea nu este responsabilă de punerea în executare a hotărârilor sale. Consiliul Europei are ca sarcină de a controla aplicarea hotărârii, precum şi de a veghea asupra plăţii eventualelor reparaţii financiare.

Dat fiind numărul extrem de mare de cereri trimise către CEDO (sute de mii) procedura de rezolvare a unui dosar este de lungă durată. Este posibil să aşteptaţi un an până când Curtea va proceda la examinarea iniţială a cererii dumneavoastră. Unele cereri pot fi analizate în regim de urgenţă, fiind tratate cu prioritate, în special în cazul în care un pericol iminent ameninţă integritatea fizică a reclamantului.

Cazuri rezolvate la CEDO

Deși în spațiul public ajung doar scandalurile care au în prim plan oameni politici sau cu notorietate în general, la CEDO au avut câștig de cauză oameni de rând a căror poveste de viață a ajuns ”caz școală” în facultățile e profil și a schimbat legi în România.

Cazul Ignaccolo-Zenide împotriva României a avut în vedere încălcarea dreptului la respectarea vieţii de familie.

Rita Ignaccolo-Zenide, cetăţean francez, a sesizat Curtea acuzând faptul că autoritățile române nu au luat măsurile potrivite pentru executarea hotărârilor judecătorești care soluționaseră chestiunea încredințării minorilor și care stabiliseră domiciliul copiilor la ea. Pe scurt, femeia divorțase de soțul său, cetățean roman, iar după un lung proces instanța a stabilit ca domicilul fetelor cuplului să fie la mamă.

Între timp, tatăl se mută în SUA, cheamă copiii în vacanță pentru ca ulterior să nu le mai permită să plece, iar mamei îi îngreunează accesul să-și vadă fetele. Curtea a apreciat că statul român nu a adoptat măsurile adecvate pentru asigurarea înapoierii minorelor reclamantei, şi implicit, autorităţile nu au depus eforturi suficiente pentru a impune respectarea dreptului reclamantei de a-i fi înapoiate minorele, încălcându-i astfel dreptul la respectarea vieţii de familie.

Femeii i-a fost admis plata unor despăgubiri morale în valoare de 100.000 franci francezi. De asemenea, i-a acordat cheltuieli de judecată în sumă de 86.000 franci francezi. Este o speță de la finalul anilor 90 și a devenit între timp ”caz școală”, invocat adesea de instanțele civile care judecă dosare similare, cu părinți cu cetățenii diferite care se luptă pentru custodia copiilor.

În cauza Bălșan împotriva României, o femeie din Petroșani a pretins că fusese supusă violenței de către soțul ei și că autoritățile statului nu făcuseră prea multe pentru a nu mai permite ca acest lucru să se întâmple din nou. După nenumărate bătăi, scandaluri și amenințări, petrecute de față cu copii cuplului, femeia a depus plângeri la poliție și parchet.

Rezultatul a fost că Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani a dispus netrimiterea în judecată a bărbatului și i-a aplicat acestuia o amendă administrativă de 200 RON (aproximativ 50 EUR). Procurorul a reținut că reclamanta provocase disputele după ce consumase alcool, infracțiunea de lovire sau alte violențe nu prezentau pericol social, întrucât bărbatul fusese provocat de victimă, nu avea antecedente penale și era pensionar.

Ulterior acestei decizii, au urmat o altă lungă serie de reclamații ale femeii care continua să fie abuzată de către soțul ei, dar nu a fost luate în seamă de către autorități

CEDO i-a dat dreptate femeii, apreciind că autoritățile române nu au luat măsuri suficiente pentru a preveni actele de violență în familie comise de soțul ei și nu i-au aplicat acestuia o pedeapsă descurajatoare. Curtea i-a acordat femeii 9800 de euro cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral. Acceasta ceruse 50.000 de euro desăpăgubiri.

Citește și:
Nicolae Ciucă și-a dat OK-ul pentru demisia lui Sorin Cîmpeanu: ”România are nevoie de stabilitate şi coerenţă”
Nicolae Ciucă și-a dat OK-ul pentru demisia lui Sorin Cîmpeanu: ”România are nevoie de stabilitate şi coerenţă”
Premierul Nicolae Ciucă a anunţat joi seară, 29 septembrie, că a acceptat demisia lui Sorin Cîmpeanu din funcţia de ministru al Educaţiei. ”Am acceptat astăzi demisia domnului Sorin...
Ludovic Orban: ”Sorin Cîmpeanu a demisionat din iniţiativa altcuiva.” Victoria anunțată de fostul premier
Ludovic Orban: ”Sorin Cîmpeanu a demisionat din iniţiativa altcuiva.” Victoria anunțată de fostul premier
Liderul partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, fost premier și fost președinte al PNL, consideră că Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcţia de ministru al Educaţiei ”din iniţiativa...