Macron si mama gafelor istorice. De la Bucuresti nu ii pasa nimanui?

Luni, 12 Noiembrie 2018, ora 21:17
12302 citiri
Macron si mama gafelor istorice. De la Bucuresti nu ii pasa nimanui?

Nu tot ce e galben si straluceste e, in mod necesar, aur curat. Nici orice pompoasa ceremonie comemorativa un serviciu veritabil facut memoriei. Si Macron, si Dragnea mai au, in domeniu, de invatat. Dar vor? Dar pot?

In ciuda eroismului militarilor romani, in ciuda sutelor de mii de jertfe pe altarul incompetentei autoritatilor de la Iasi si-al unui razboi pentru care combatantii n-au avut nici armele, nici instructia si cu atat mai putin ofiterii necesari, in Romania s-au sinchisit prea putini de Centenar.

De implinirea a o suta de ani de la o victorie nu tocmai meritata, dar foarte norocoasa, obtinuta nu atat pe campul de lupta, cat la masa verde.

Nepasarea oficialilor romani

Triumful, oferind tarii sansa uriasa a intregirii ei, fusese datorat, in 1918, generalului Berthelot. Francezul, cum releva istoricii, presase autoritatile sa puna capat armistitiului mai vechi cu trupele puterilor centrale care invinsesera in 1917 Romania.

Ascultat, in fine, dupa indelungi ezitari, tara a ajuns la tanc in tabara invingatorilor. A putut beneficia deci de o parte considerabila din mostenirea ramasa de pe urma prabusirii imperiilor centrale de expresie germana.

Nepasarea oficialilor romani cu privire la acest Centenar, care e si centenarul Romaniei Mari, e intristatoare la culme, dar prea putin surprinzatoare. In fond, la Bucuresti domneste azi un regim si mai putin competent si mai putin empatic fata de nevoile romanilor decat autoritatile de acum un secol, care au avut macar clarviziunea strategica de a se alatura Antantei, iar nu puterilor centrale.

Nu se poate deci astepta, din partea acestui regim, sa-si depaseasca ignoranta, marca Dancila. I-ar fi prea greu sa priceapa ca de primul masacru mondial se leaga toate maladiile mortale ale Batranului Continent, de la comunizare, nazificare si cel de-Al Doilea Razboi Mondial, la Holocaustul cu hecatombele sale de morti, la Cortina de Fier si muntii de morti din Gulagul interbelic si postbelic.

La urma urmei si ceausismul si iliescismul, mafia dragniota, dar si antiamericanismul si variile forme de antidemocratie "politic corecta" din Vest, ca si antisemitismul exacerbat dominand actualitatea europeana sunt, in parte, excrescentele relelor pritocite intre 1914 si 1918. Dar pentru a le cuprinde e nevoie de oarecare informare, inteligenta si probitate.

Incat nu uimeste indiferenta manifestata pe malurile Dambovitei nu doar fata de sacrificiile iesite din comun ale romanilor de toate confesiunile si religiile carora li se datoreaza marea unire. Ci si fata de prietenii occidentali ai romanilor in frunte cu francezii lui Clemenceau si americanii lui Woodrow Wilson, fara de care n-ar fi existat Romania Mare.

Rateurile lui Macron

Nu mai putina melancolie mi-au starnit rateurile presedintelui Frantei, Emmanuel Macron. Care e tanar si-si mai poate, la rigoare, rectifica disonantele cognitive, spre a accede la o mai buna comprehensiune a istoriei Frantei.

Care n-ar fi invins in veci Germania, in ambele razboaie mondiale, fara aportul urias al Regatului Unit si al SUA si fara sacrificiul sutelor de mii de militari anglo-americani de toate rasele, etniiile si confesiunile, ucisi pe front.

Or, la exact un secol de la finalul Primului Razboi Mondial ("la grande guerre", cum ii zice, nu intamplator, istoriografia franceza) liderul Hexagonului, foarte sensibil la simboluri, a vrut neaparat o manifestare mamut, cu zeci de lideri de pretutindeni. Dar intre cei 70 adunati, pe o ploaie torentiala, la mormantul soldatului necunoscut, au lipsit nu doar Donald Trump, ci si sefa guvernului britanic.

Sa fi stiut ea ce fel de agenda politica europeana si globala doreste sa-si promoveze, prin intermediul acestei platforme, Emmanuel Macron? Discutand despre crescandele riscuri de securitate cibernetice, imixtiunile in procese electorale si decizia SUA de a denunta Tratatul privind Fortele Nucleare Intermediare, liderul de la Elysee a comis mama tuturor gafelor diplomatice.

A declarat, starnind de buna seama aplauzele tuturor dusmanilor interni si externi ai Vestului, ca Europa ar trebui, chipurile, "sa se apere de China, Rusia si chiar de SUA".

Duplicitatea acestei acuze, care "ignora" vinovat flagrantele incalcari rusesti ale tratatului FNI, e evidenta. La fel, absurditatea echivalentei intre state autoritare, sau totalitare, ca Rusia si China, si democratia americana, fara de al carei aport securitar esential, prin NATO si nu doar, Uniunea Europeana nu s-ar fi putut mandri niciodata ca "proiect de pace". Nu de alta, dar n-ar fi existat.

Dupa fireasca reactie furioasa a Washingtonului, Macron si-a eliminat acesta mostra de grava inadecvare istorica, politica si diplomatica din discurs. A urmat o aparenta reconciliere cu Donald Trump, care nu i-a putut insa calma pe est-europeni, alarmati pe buna dreptate de antiamericanismul subiacent acestui teribil faux-pas, de natura sa adanceasca nu doar conflictul transatlantic, ci si clivajul european, spre a intensifica perceptibil tendintele centrifugale din UE.

O similara insensibilitate istorica a razbatut si din alta gafa, la fel de aiuritoare, comisa de Macron. Care s-a angajat sa-l cinsteasca pe maresalul Petain, un simbol al victoriei franceze in Primul Razboi Mondial, dar si al tradarii nationale prin colaborarea cu nazismul, in cel de-al doilea.

Masivele proteste generate de aceasta respingatoare intentie l-au determinat pe Macron sa se razgandeasca, iar autoritatile pariziene sa dea vina pe o prezumtiva "confuzie". Dar pare clar ca, spre a-si echilibra discursul antinationalist, fasonat pe calapodul elitelor progresiste franco-germane, liderul de la Elysee s-a gandit, vai, sa arunce un oscior si extremei drepte franceze.

Stam rau de tot. Daca la o suta de ani de la prima salvare a Europei de catre americani si britanici si la aproape 75 de la a doua, un "maestru al simbolurilor", dupa cum il vad unii observatori pe seful statului francez, crede ca e bine sa comemoreze asa, la ce ne putem astepta de la politicieni mai neiscusiti? Iresponsabili? Extremisti?

Daca in materie de etica a raspunderii fata de securitatea Europei, fata de unitatea ei, fata de viitorul vestului si al cetatenilor sai, atata poate marea speranta a elitei politice a Uniunii Europene, apoi e vai si amar de biata noastra Comunitate.

Petre M. Iancu

Citeste si:
Nicolae Ciucă, despre prețurile la carburanți: „Au scăzut, este o realitate care se vede în benzinării”
Nicolae Ciucă, despre prețurile la carburanți: „Au scăzut, este o realitate care se vede în benzinării”
Premierul Nicolae Ciucă a transmis vineri, 1 iulie, un mesaj în care susține că în perioada următoarea ANPC, ANAF și Consiliul Concurenței vor urmări situația din benzinării....
Gruparea Curaj din USR are un câștigător. Cine l-a învins pe Allen Coliban, considerat favorit
Gruparea Curaj din USR are un câștigător. Cine l-a învins pe Allen Coliban, considerat favorit
Gruparea ”Curaj pentru România” din cadrul USR a finalizat alegerile interne, iar câștigătorul este Cătălin Teniță, deputat de București. ”Vreau să propun un pact de...