Fortăreața dacică considerată indestructibilă. Cum a fost cucerit de romani ultimul refugiu al regelui Decebal FOTO

La aproximativ 20 km spre nord de Alba Iulia, pe o stâncă uriaşă, cu o excelentă poziţie strategică, a existat o aşezare dacică importantă, cu o incintă fortificată cu ziduri de piatră, situată la 1083 m altitudine. A fost construită pe culmea Piatra Craivii, din Munţii Trăscău, între văile Cricăului şi Bucerzii, şi a fost ultima cucerită de români în perioada de expansiune în Dacia.

Cetatea dacică de la Piatra Craivii, vechiul Apoulon, este considerată de mulţi istorici ultimul refugiu al regelui Decebal din calea expansiunii romane în Dacia.

Cercetările arheologice efectuate în zona cetăţii au scos la iveală sanctuare cu baze de piatră de genul celor de la Grădiştea Muncelului. Atât începuturile aşezării dacice de la Piatra Craivii, cât şi perioada construirii zidurilor de piatră nu au putut fi precizate cu destulă corectitudine.

Printre alte materiale ce au putut fi datate cu oarecare exactitate, au fost descoperite cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emişi în anii 88-70 i.e.n. şi una dacică de argint, bătută la sfârşitul secolului al 3-lea sau începutul celui următor. Luând drept criteriu cea mai veche monedă, s-a presupus existenţa aşezării încă din secolul al 3-lea i.e.n., corespunzând vremii de ridicare a dacilor sub regele Rubobostes. Acestei epoci i-ar aparţine doar aşezarea, iar fortificaţia propriu-zisă ar fi fost construită în vremea ultimului dintre regii daci, Decebal.

Înfrânt la Sarmizegetusa după o rezistenţă îndelungată, Decebal s-ar fi retras la Piatra Craivii. Aici era una dintre cele mai puternice fortăreţe dacice, construită într-un stil unic, de meşteri greci aduși în Dacia. Construcţia specială a cetăţii, poziţia aproape inaccesibilă în vârful unui munte abrupt, de stancă, făceau din Piatră Craivii un adăpost de necucerit. Însă romanii aveau deja o lungă experienţă în războaiele dacice. Au asediat fortăreaţa luni întregi. Au incendiat-o şi au tăiat toate sursele de apă şi hrană. Până când dacii au cedat, iar Decebal s-a hotărât să fugă din calea soldaţilor români.

Descoperiri arheologice realizate în urmă cu aproape 60 de ani

Descoperirile arheologice de la Piatra Craivii, precum şi plasarea ei geografică la nord de Alba Iulia corespund cu latitudinea centrului Apoulon, menţionat de geograful grec Ptolomeu. Tribul care a locuit aici şi avea cetatea în stăpânire se numea appuli, care are drept corespondent atributul de «cei viteji», «cei puternici». De la această bază s-a format şi numele centrului locuit de appuli, Apoulon.

Fortăreața din perioada medievală

În epoca medievală, în cu totul alte condiţii, stânca de la Piatra Craivii a devenit locul unui castru feudal, reluându-se astfel noi forme de viaţă materială. În 1267 s-a construit pe această stâncă, aflată în posesia oaspeţilor saşi din Cricău, o nouă cetate regală, utilizându-se parţial, materiale din fortificaţia dacică. Această cetate a fost menţionată pentru prima dată în anul 1272 cu numele de «Gastrum Kechkes» (Cetatea Caprei), care suplinea, în comitatul Albei, dispariţia cetăţii regale din Alba Iulia. În 1515, cetatea a fost cucerită de o oaste a nobilimii comitatului Alba.

Populaţia din împrejurimi a folosit ruinele ei ca loc de refugiu până în secolul al XVII-lea. Cronicarul ardelean Wolfgang Bethlen a relatat în cronica sa ”De rebus transilvanis” un episod tragic petrecut între zidurile părăsite ale castrului de pe Piatra Craivii, în toamna anului 1602, când trupele de mercenari ale generalului Basta au măcelărit fără cruţare pe locuitorii satelor din jur.

”Când soldaţii s-au apropiat de castru, ţăranii i-au întâmpinat cu pietre, suliţe, cuţite. Când s-au terminat grămezile de pietre, tâlharii s-au căţărat pe stâncă. S-a început un groaznic măcel, soldaţii nefăcând deosebire de vârstă şi sex. Unii sunt aruncaţi în prăpastia îngrozitoare, alţii rămân agăţaţi de colţurile stâncii, iar ceilalţi au fost măcelăriţi pe loc. Până acolo au mers sălbăticiunile soldaţilor lui Basta încât nu au lăsat în viaţă nici măcar un copil din cei 45 de captivi”, a scris cronicarul Bethlen.

Oamenii locului mai spun că la Piatra Craivii s-ar afla capul lui Decebal. Conform scenelor reprezentate pe columna lui Traian, acesta s-a sinucis în timpul luptelor cu romanii, în clipa când a simţit înfrângerea. Pe de altă parte, însă, istoricii consideră fantezistă legenda capului de la Piatra Craivei. Ei indică faptul că „trofeul” a fost dus la Roma şi aruncat de pe o stâncă în râul Tibru, conform unui străvechi ritual.

Românii continuă să plece din țară în număr mare, dezamăgiți de condițiile de trai. În Bulgaria, fenomenul e invers: tot mai multe persoane se întorc acasă STUDIU

Migrația continuă să influențeze demografia și scena politică a Europei de Est, având un impact semnificativ asupra forței de muncă calificate și a comportamentului electoral, conform...

Prima reacție a lui Ilie Bolojan după demisia lui Iohannis: ”Sunt obligat să mă suspend din funcția de președinte și membru al PNL”

Ilie Bolojan a anunțat luni seară, 10 februarie, că se suspendă din funcția de președinte al PNL, pentru a putea prelua, în mod interimar, funcția de președinte al României, devenită...