Mitul sistemului bugetar „umflat”. Cifrele care arată că sistemul public al României este mai mic decât oriunde în Europa

Pentru români, știrile economice nu par să prevestească vremuri bune. Oricare ar fi situația finanțelor publice, există mereu mai multe modalități de a gestiona o gaură în buget. Deocamdată, acest sezon al alegerilor a venit cu o aparentă înțelegere a problemei care găsește rezolvarea în tăierea cheltuielilor bugetare și reducerea numărului de angajați de la stat.

În ciuda discuțiilor politice, sistemul public al României are resursele întinse mai mult ca oricare altul din Europa pentru a putea deservi populația țării.

Înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) a emis un comunicat prin care deplângea „campania agresivă și lipsită de fundament, care promovează ideea că sectorul bugetar din România este supradimensionat și ar consuma resurse excesiv”. Organizația punctează că angajații din administrație publică, asigurări sociale și ordine publică și apărare deservesc fiecare aproape 53 de cetățeni. Este cel mai mare raport din Europa, punctează FNSA, iar discuțiile despre reducerea angajaților la stat reprezintă „propagandă” care „are drept scop justificarea unor măsuri distructive”, precum concedierile mari.

România are undeva la 390,5 mii de angajați cu vârste între 20 și 64 de ani în sectorul amintit mai sus, conform cifrelor din 2023 ale Eurostat, de unde și raportul crescut față de populația de peste 19 milioane de locuitori a României. Într-un cadru mai larg, unde sunt incluși toți angajații plătiți din bani publici, România are cel mai mare raport din Uniunea Europeană între populația totală și salariații bugetari, punctează sindicatul. Raportul este prezentat vizual de cercetătorul Radu Stochița de la confederația sindicală Cartel Alfa.

Cifrele totale ale angajaților sunt dificil de pus în perspectivă, date fiind diferențele în raportare. Cifrele recente de la Ministerul Finanțelor arată că, în septembrie, angajații din instituțiile și autoritățile publice din țară numărau sub 1,3 milioane. Dintr-un total de circa 6,8 milioane de salariați, ar însemna că 19% dintre salariați lucrează în sistemul public.

Totuși, termenul de „bugetar” acoperă o gamă largă de angajați, inclusiv profesori. Dintre cei care lucrează la stat, profesorii și alți angajați care intră sub umbrela Ministerului Educației numără peste 276.000. La Afaceri Interne, unde intră și forțele de ordine, lucrau aproape 124.000 de oameni, în timp ce alți 18.000 lucrau la Sănătate. Administrația publică locală avea în septembrie 467.000 de angajați.

La fel, cifrele vehiculate în discuțiile despre măsurile de austeritate sunt uneori scoase din context. Spre exemplu, anul trecut, cheltuielile publice ale României au ajuns la echivalentul a 37,15% din produsul intern brut. Prin comparație cu restul blocului comunitar, țara noastră este la coada clasamentului, sub Bulgaria, Lituania, Letonia sau Malta. Irlanda, o țară clasificată drept paradis fiscal de organizațiile de profil, este singurul membru UE unde cheltuielile publice raportate la PIB sunt mai mici ca în România.

Alte date arată că situația României nu este bună nici la nivel fiscal. Producția în economie a crescut semnificativ în ultimii ani, dar colectarea și nivelul taxelor nu au ținut pasul. Taxele și contribuțiile sociale colectate în România au reprezentat în 2023 27% din PIB, puțin mai jos decât nivelul din 2016. Astfel, țara noastră este penultima din clasamentul european, conform cifrelor Eurostat. Doar Irlanda, unde taxele pe companii sunt foarte mici, are un procent mai redus. Pentru comparație, media europeană este de 40% taxe în PIB.

Chiar și așa, România are printre cele mai mari taxări ale muncii; angajații plătesc atât impozitul pe venit de 10%, cât și contribuții la pensii și sănătate, ajungând să reprezinte în total 41,5% din salariul brut.

Totuși, țara noastră este pe ultimele locuri de pe continent la impozitarea profitului companiilor. La un impozit de 16%, România este pe locul 27 din 32, într-un top care include statele UE și Elveția, Islanda, Marea Britanie, Norvegia și Turcia.

Discuțiile despre creșterea taxelor țin și de viziunile politicienilor și votanților despre organizarea economică, dar un lucru pe care pare să existe o înțelegere este că Fiscul nu reușește să strângă suficiente taxe. Guvernul a venit cu o măsură de iertarea a penalităților, care aduce semnificativ mai puțin bani la buget decât sperau autoritățile. Într-un studiu publicat în vara anului trecut, economistul Cornel Ban spunea că, pentru a ajunge la un nivel de taxe în PIB similar cu cel al regiunii, nu este nevoie doar de o creștere a capacității de colectare a ANAF, ci și de taxe mai mari.

Una dintre problemele către care arăta economistul are legătură cu impozitarea profitului, o zonă în care ANAF nu a mai publicat date despre colectare din 2020. Ban amintește că multinaționalele pot folosi prețuri de transfer - în care o firmă cumpără produse și servicii de la o altă firmă sub administrare comună - pentru a-și reduce nivelul de impozit pe profit datorat. Omisiunea în calculul pierderilor obligă statul să meargă înspre „a muta povara în alte zone ale impozitului pe venit, cum ar fi microîntreprinderile”.

Inflația încă are colți. Ratele românilor scad ușor, dar BNR amână o nouă relaxare din cauza riscurilor. Economist: „Nu toate dobânzile reacționează la fel”

Românii care au credite au de plătit mai puțin în ianuarie, după scăderea unui indicator de referință. Exemplele de calcul arată că, la un credit nou de 70.000 de euro pentru un...

Imperiul lui Putin suferă o triplă lovitură. Arma cheie a lui Trump împotriva Rusiei

Chiar dacă au trecut peste 1.050 de zile de la începutul invaziei Kremlinului din Ucraina, trupele armatei roșii nu și-au atins obiectivele inițiale. Evoluția războiului se află într-o...