Cum definea regimul comunist un „chiabur”. Mii de români au primit această etichetă, sinonimă cu represiunea severă. DOCUMENT

Aproape 19.000 de familii au fost obligate în primii ani ai regimului comunist din România să-și părăsească locuința pentru un domiciliu forțat. Consiliul Național de Studiere al Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat un exemplu de proces-verbal prin care se confiscă averea unei familii, ai cărei membri erau considerați „chiaburi” (bogătași).

CNSAS a identificat 18.591 de familii cărora le-a fost aplicată măsura domiciliului obligatoriu de-a lungul primei perioade a regimului comunist din România.

„Impunerea domiciliului obligatoriu era o formă de pedeapsă administrativă, pe care Securitatea putea să o aplice unor persoane sau categorii sociale considerate nesigure sau chiar ostile, în primele decenii ale regimului comunist, atingând uneori dimensiunile unor deportări în masă”, scrie CNSAS pe Facebook.

Instituția a publicat un dosar de domiciliu obligatoriu, printre care și un proces-verbal de confiscare a averii. Familia, care locuia în Târgul Lăpuș (județul Maramureș), a fost dislocată în 1952 și trimisă cu domiciliu obligatoriu la Jegălia (județul Călărași) sub acuzația de „chiabur” (bogătaș).

Procesul-verbal de confiscare a averii arată cum puteai fi considerat „chiabur” de regimul comunist:

• 1. o casă din lemn și pământ vechimea circa 20 de ani cu două camere și patru geamuri simple;
• 2. 100 kg porumb;
• 3. cincisprezece kg secară;
• 4. șaptezeci kg orz;
• 5. treizeci kg ovăz;
• 6. douăsprezece kg lână de oaie albă;
• 7. zece kg făină de porumb;
• 8. unsprezece kg cânepă;
• 9. o sobă de gătit tuci în bune condiții;
• 10. douăsprezece ștergari de cânepă de tort;
• 11. două paturi cu un cearceaf și una perină;
• 12. trei perini cu pene cu toc și fața de perine;
• 13. patru cearceafuri cânepă uzate;
• 14. șase kg cânepă toarsă;
• 15. o masă de lemn veche de culoare neagră;
• 16. două lădoaie de ținut rufe de culoare neagră;
• 17. două scaune cu spate simple de culoare roșu închis;
• 18. o față de masă cânepă mărimea unu pe unu;
• 19. o oglindă mare de perete și una mică;
• 20. treizeci și patru farfurii pământ;
• 21. unsprezece icoane cu chipuri sfinte;
• 22. o lampă petrol fără sticlă;
• 23. douăzeci și două sticle a câte un kg de culoare neagră;
• 24. un grajd sistem vechi cu șură acoperit cu paie vechime 14-15 ani;
• 25. o căruță de lemn țărănească completă de culoare albă;
• 26. un purcel de circa 5-6 săptămâni în valoare de 120-130 lei;
• 27. o vacă corcitură de peste doi ani de culoare corci;
• 28. o junincă de doi ani sură;
• 29. o vițea sub un an de culoare roșie;
• 30. patru oi;
• 31. un plug cu grapă.

„Descrierea corespunde celei a unei gospodării țărănești medii, autonome economic”, arată CNSAS.

Conform criteriilor Securității, cei deportați au fost încadrați în mai multe categorii, între care:

• Moșieri: 2101 familii
• Chiaburi: 4514 familii
• Naționalizați: 1168 familii
• Politici: 2875 de familii (unora dintre condamnații politic, la eliberarea din penitenciar, li se impunea și o perioadă de domiciliu obligatoriu)
• Răzmerițați: 192 de familii (este vorba de cei care au participat la acțiuni îndreptate împotriva colectivizării)
• Basarabeni: 2415 familii (foști refugiați din Basarabia și din nordul Bucovinei, stabiliți în România după ocuparea acestor provincii de către U.R.S.S. în 1940)
• Macedoneni: 718 familii (aromâni din Balcani, stabiliți în România)
• Foști militari în S.S.: 362 de familii
• Diverși: 525 de familii (în această categorie erau încadrați foști funcționari, mici comercianți și posesori de ateliere, foști membri ai unor partide politice, etc)
• Acestora li se adăugau și recidiviști, infractori de drept comun: 1387 de familii.

„A început cu dislocarea foștilor moșieri în 1949. Apoi, în noaptea de Rusalii (17/18 iunie) 1951, a fost deportat un număr impresionant de familii din zona Banatului și din insula Ada Kaleh – populația de aici era văzută drept posibil simpatizantă a regimului Tito din Iugoslavia (la vremea respectivă Tito era un paria în cadrul blocului comunist). Au urmat alte strămutări până spre jumătatea anilor ’60. Majoritatea celor deportați au fost trimiși în Bărăgan, unde au luat totul de la zero, și-au ridicat alte gospodării și au întemeiat localități noi, precum Dâlga, Movila Gâldăului, Răchitoasa, Valea Viilor etc”, arată CNSAS.

"Trăim un moment istoric. Nu votăm persoane, ci direcții ale istoriei!" Scriitoarea Ana Blandiana, opozantă a regimului comunist, îndeamnă românii să meargă la vot

Scriitoarea Ana Blandiana, cunoscută opozantă a regimului Ceaușescu dar și a regimului condus de Ion Iliescu, îi îndeamnă pe români să meargă în număr cât mai mare la vot, în turul al...

Alex Mihai Stoenescu, turnător prolific la Securitate, premiat de Academia Română. Ioan Aurel Pop: "Eu nu am datoria să verific așa ceva"

Alex Mihai Stoenescu, scriitor și istoric, a fost premiat miercuri, 4 decembrie, de Academia Română cu diploma „Meritul Academic”. Stoenescu a fost premiat și de Securitatea comunistă...