Armata Chinei, „un tigru de hârtie”. De ce ar trebui să se teamă mai mult Taiwanul

„Gesturi grotești”. Nimic mai mult. Manevrele militare lansate de Beijing în largul coastei Taiwanului „nu sugerează în niciun fel o invazie a insulei”, asigură Con Coughlin, șeful departamentului Internațional al Daily Telegraph.

„Aceste exerciții sunt, în cel mai bun caz, o diversiune, în ajunul celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist, pe fundalul unei încetiniri economice și al închiderilor repetate din cauza panedemiei Covid-19”. Potrivit acestui specialist în probleme de apărare, armata chineză rămâne „un tigru de hârtie”. Și asta în ciuda „sumelor imense care i-au fost dedicate” în ultimii ani.

„Chiar dacă China devine cea mai mare economie din lume până în 2030, continuă Con Coughlin, mai are încă un drum lung de parcurs până să poată ajunge din urmă puterea militară a Statelor Unite și a aliaților săi”. Beijingul, de exemplu, are portavioane doar din 2012, „și se află încă în faza de învățare pentru a le folosi în mod optim”.

„O altă considerație importantă este că ultima implicare a Chinei într-un conflict militar datează din anii 1950 în Coreea”, adaugă Daily Telegraph. Invadarea unei insule este, de asemenea, mult mai complexă decât trecerea unei granițe cu tancuri și trupe, cum a făcut Rusia în Ucraina. China rămâne foarte departe de a putea efectua acest tip de operațiune amfibie.

O operațiune complexă

Experții occidentali consideră că în cazul unul conflict direct, Taiwanul ar putea, în cel mai bun caz, să încetinească atacul chinez, să prevină debarcările amfibie din partea Chinei și să organizeze lovituri de gherilă în așteptarea ajutorului extern. Iar acest ajutor ar putea veni din partea Americii. Preşedintele Comitetului pentru Relaţii Externe din Senatul SUA, democratul Bob Menéndez, susţinut de republicanul Lindsey Graham, a propus miercuri sporirea ajutorului militar american pentru Taiwan şi desemnarea acestei insule drept aliat strategic nemembru al NATO. Iniţiativa lui Menéndez, impulsionată de acesta împreună cu senatorul republican Lindsey Graham, are în vedere o asistenţă militară pentru Taiwan în valoare de 4,5 miliarde de dolari în următorii zece ani.

Propunerea mai cuprinde recunoaşterea Taiwanului ca aliat militar al SUA în afara NATO, ceea ce ar strânge „legăturile militare şi de securitate” între SUA şi Taiwan, plus că ar facilita participarea Taiwanului în organisme internaţionale, a explicat Bob Menéndez.

Taiwanul „are o armată foarte motivată și arme avansate din punct de vedere tehnologic, furnizate de Washington și capabilă în mare măsură să contracareze” aviația chineză.

Pentru a face faţă ameninţării vecinului gigant, „Taiwanul a adoptat o metodă de apărare cunoscută sub denumirea de strategia porcului spinos, care are ca scop să facă invazia foarte dificilă şi costisitoare pentru inamic.”

Taiwan a făcut stocuri mari de arme şi muniţie antiaeriană, antitanc şi antinavale. Acestea includ vehicule aeriene fără pilot şi muniţie ieftină, precum rachetele mobile de croazieră pentru apărarea de coastă. Acestea au capacitatea de a distruge navele scumpe şi echipamentele navale ale Chinei.

Ambarcaţiunile de atac rapid şi bărcile de asalt cu rachete în miniatură sunt alte echipamente relativ ieftine, dar extrem de eficiente. Ele pot fi dispersate printre bărcile de pescuit prin porturile din Taiwan. Minele maritime şi navele rapide de minare ar putea complica, de asemenea, operaţiunile de debarcare ale oricărei marine invadatoare.

Pentru a prelua rapid insula, armata din China ar trebui să transporte mulţi soldaţi şi cantităţi mari de provizii - vehicule blindate, arme, muniţie, alimente, provizii medicale şi combustibil - peste strâmtoare. Acest lucru este posibil doar pe mare, deoarece transporturile aeriene şi flotele de avioane au o capacitate limitată. Spun analiştii militari.

SUA au aprobat, încă de pe timpul administrației Trump, cinci vânzări separate de echipamente militare sofisticate către Taiwan, cu o valoare totală de aproximativ 5 miliarde de dolari: 11 lansatoare de rachete fabricate de Lockheed Martin Corp. High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS), pentru un cost estimat de 436,1 milioane de dolari, 135 de rachete AGM-84H Standoff Land Attack Missile Expounded Response (SLAM-ER cu o raza de actiune de 270 km şi care poate fi lansata de pe F-18/Hornet, P-3Orion sau de pe F-15).

La acestea s-au adăugat notificările ulterioare ale Congresului prntru dronele produse de General Atomics şi rachetele terestre anti-nava Harpoon, realizate de Boeing, pentru a servi drept rachete de apărare de coastă. 100 lansatoare de rachete de croazieră şi 400 de rachete ar avea un cost de aproximativ 2 miliarde de dolari.

Forțele Chinei vs. Forțele din Taiwan

China:

Forțe active în total: 2.035.000

Militari forțe terestre: 965.000

Militari forțe navale: 260.000

Piloți: 395.000

Militari în rezervă: 510.000

Tancuri: 5.400

Avioane: 3227+

Submarine: 59

Nave: 86

Artilerie: 9.834+

Taiwan:

Forțe active în total: 169.000

Militari forțe terestre: 94.000

Militari forțe navale: 40.000

Piloți: 35.000

Militari în rezervă: 1.657.000

Tancuri: 650

Avioane: 504+

Submarine: 4

Nave: 26

Artilerie: 2.093

În viitorul imediat, susține jurnalistul, Taiwanul ar trebui să se teamă de mai multă instabilitate politică și de eforturile Beijingului de a-i submina democrația.

„În acest context, Nancy Pelosi a avut dreptate să meargă acolo. Orice semnal că Occidentul nu sprijină independența Taiwanului ar încuraja China să continue aceste acte de intimidare,” susține Daily Telegraph.

Importanța Taiwanului pentru China

Taiwan este o insulă aflată la aproximativ 160 de km de coasta sud-estică a Chinei. Se află în așa-numitul „prim lanț de insule”, care include o listă de teritorii prietenoase cu America, care sunt cruciale pentru politica externă a SUA.

Unii experți occidentali sugerează că în cazul în care China ar prelua Taiwanul, aceasta și-ar întări puterea în regiunea de vest a Pacificului și ar putea chiar să amenințe bazele americane din Guam sau Hawaii.

Sursele istorice sugerează că Taiwanul a intrat pentru prima dată sub controlul deplin al Chinei în secolul al XVII-lea, când dinastia Qing a început să o administreze. Apoi, în 1895, au cedat insula Japoniei după ce au pierdut Primul Război Sino-Japonez.

China a preluat, din nou, insula în 1945, după ce Japonia a pierdul Al Doilea Război Mondial. Apoi, a izbucnit un război civil în China continentală între forțele guvernamentale naționaliste conduse de Chiang Kai-shek și Partidul Comunist al lui Mao Zedong. Comuniștii au câștigat în 1949 și au preluat controlul la Beijing.

Chiang Kai-shek și ceea ce a mai rămas din partidul naționalist - cunoscut sub numele de Kuomintang - au fugit în Taiwan, unde au condus în următoarele decenii.

China se folosește de aceste date din istorie pentru a susține că Taiwanul a fost inițial o provincie chineză. Dar, la rândul lor, taiwanezii indică aceeași istorie pentru a susține că nu au făcut niciodată parte din statul chinez modern care s-a format pentru prima dată după revoluția din 1911 - sau din Republica Populară Chineză care a fost înființată sub Mao în 1949.

Dar din acel moment, Kuomintang a fost unul dintre cele mai proeminente partide politice din Taiwan - conducând insula pentru o parte semnificativă a istoriei sale.

Acum, doar 13 țări (plus Vaticanul) recunosc Taiwanul ca țară suverană. China face presiuni diplomatice asupra altor țări pentru a nu recunoaște Taiwanul sau pentru a face ceva care implică recunoaștere.

Ministrul Apărării din Taiwan a declarat că relațiile cu China sunt cele mai proaste din ultimii 40 de ani.

Importanța Taiwanului pentru Occident

Economia Taiwanului este extrem de importantă. O mare parte dintre echipamentele electronice din lume - de la telefoane la laptopuri, ceasuri și console de jocuri - sunt asamblate cu cipuri fabricate în Taiwan. O singură companie din Taiwan - Taiwan Semiconductor Manufacturing Company sau TSMC - deține peste jumătate din piața mondială.

Anul trecut, Taiwanul producea cea mai mare parte dintre cipurile şi semiconductorii din întreaga lume, devenind astfel indispensabil pentru industrie.

În aceste condiții, preluarea Taiwanului de către China și câștigarea controlului asupra fabricilor de cipuri din acest teritoriu ar putea oferi Beijingului control asupra uneia dintre cele mai importante industrii din lume, o lovitură directă pentru puterea militară a SUA.

Avertismentul UE privind o ”înarmare a comerțului” pe fondul tensiunilor dintre SUA și China

Comisarul pentru Comerţ al UE a avertizat miercuri, 17 aprilie, în privinţa unei ”înarmări a comerţului”, pe fondul tensiunilor dintre SUA şi China care s-au amplificat în ultima...

Discuții cruciale între miniștrii Apărării din SUA și China. A fost primul dialog la acest nivel după un an și jumătate

Miniştrii apărării din SUA, Lloyd Austin, şi omologul chinez, Dong Jun, au purtat marţi, 16 aprilie, o convorbire în format de videoconferinţă. A fost prima după aproape un an şi...