Cum au confiscat sovieticii industria de petrol din România. Rapoartele spionilor către CIA explică de ce unele rafinării au devenit nefuncționale

Luni, 10 Octombrie 2022, ora 03:00
11260 citiri
Cum au confiscat sovieticii industria de petrol din România. Rapoartele spionilor către CIA explică de ce unele rafinării au devenit nefuncționale
Rafinăria Steaua Româna la începutul secolului XX FOTO Facebook/Gheorghe Bilga

Resursele naturale ale României și, cu precădere, producția de petrol din zonele Prahova, Dâmbovița și Bacău au fost în permanență sub vigilenta supraveghere a marilor puteri ale lumii.

Imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, salba de rafinării din zonele amintite și câmpurile petrolifere, aflate la început de secol al XX-lea în proprietatea unor mari companii de petrol americane (Standard Oil), germane (Uniuea Petroleum) și olandeze (Royal Dutch) au fost confiscate odată cu instaurarea regimului comunist în România de către autoritățile sovietice.

Sovromepetrol în atenția spionilor care transmiteau note către SUA

Astfel, în 1945, activele societăților petroliere din România, cu prioritate cele cu capital german, au fost preluate de societatea sovieto-română pentru explorarea, exploatarea, transformarea și comercializarea petrolului brut și derivatelor petrolului, pe scurt Sovrompetrol.

După naționalizarea care a avut loc în 1948, companiile de petrol din România au trecut în proprietatea statului, care le-a organizat în două mari centre: Centrala Petroliferă Moldova și Centrala Petroliferă Muntenia, în total 22 de societăți. Începând cu anul 1950 cele două centrale petrolifere au trecut sub conducerea unică a Sovrompetrol. Până spre finalul anului 1956 Sovrompetrol a deținut controlul total asupra industriei de petrol românești, societatea transprtând petrol și derivatele acestuia în Uniunea Sovietică cu titlu de despăgubiri de război. Sovrompetrol a fost desființată în septembrie 1956.

Ce raportau spionii către CIA despre industria de petrol din România

Perioada Sovrompetrol a atras atenția autorităților din SUA, astfel că periodic către oficialii americani erau transmise din România note sau ample informații despre activitatea societății româno-sovietice, despre noile tehnologii aduse în rafinăriile românești de partea sovietică și, nu în ultimul rând, despre regimul de muncă impus muncitorilor români.

O parte dintre aceste informații raportate în anii `50 către America de spionii care activau în România au fost recent declasificate, parțial sau integral, și publicate pe site-ul oficial al CIA, serviciul secret extern al Statelor Unite ale Americii.

Un astfel de raport, din noiembrie 1955, avea ca subiect ”Romanian Petroleum Industry” (Industria de Petrol din România n.r.).

Documentul conține cinci pagini scrise la mașină și reprezintă o schemă a modului în care societățile de petrol din România au fost preluate de Sovrompetrol.

În raport se arată că pe 20 august 1951 Sovrommpetrol a absorbit societatea românească Muntenia Petrolifera și astfel ”are control complet al industriei de Petrol din România”.

Autorul explică autorităților americane cum erau împărțite câmpurile de petrol din țara noastră, pe regiuni:

Trust Nr.1 – Regiunea Câmpina

Trust Nr.2 - Regiunea Moreni

Trust Nr.3 – Regiunea Boldești

Trust Nr.4 – Regiunea Buzău/Bacău

Trust Nr.5 – Regiunea Târgoviște

Trust Nr.6 – Regiunea Găiești/Pitești

Ulterior, raportul continuă cu informații detaliate despre fiecare regiune în parte, ce și cât produce fiecare, care sunt rafinăriile care exploatează țițeiul din fiecare zonă, ce îmbunătățiri tehnice s-au adus, cantitatea de petrol extrasă și procesată, sunt raportate inclusiv accidentele de muncă, incendiile, exploziile, scandalurile politice legate de dezastrele din zonele de exploatare a petrolului, dar și date tehnice, de exemplu informații despre presiunea gazului, la ce adâncime se forează și pe ce suprafață.

De exemplu, raportul se referă la un nou câmp de petrol dat în exploatare la Doicești (județul Dâmbovița), iar autorul vorbește despre calitatea foarte slabă a țițeiului din zona amintită (”oil of very poor quality”)

Catastrofa de la Șuța Seacă

Despre câmpul de la Șuța Seacă (județul Dâmbovița), autorul raportului către autoritățile americane preciza că aici gazul are o presiune de 140 de atmosphere, însă resursele au fost ”epuizate”, în urma incendiului care a început în timpul forajelor și care nu a putut fi stins timp de 13 luni. Incendiul, care a izbucnit în februarie 1951, a fost catalogat de autorul informațiilor secrete către americani drept ”catastrofă”, și explica faptul că ministrul român al Petrolului de atunci a fost arestat.

Date despre activitatea rafinăriilor din Prahova

Același raport oferă date despre activitatea rafinăriilor din Ploiești aflate încă în activitate după Al Doilea Război Mondial, Rafinăria Standard-Astra, Vega, Americana și Credit Minier. Aceste rafinării au o capacitate de producție de cinci milioane de tone pe an, se arată în document.

Raportul despre producția de petrol din România anilor 50 ocupă un spațiu generos cu privire la activitatea industriei de petrol din zona Câmpina, Mislea, Doftana, Bucenari (Buștenari n.r.), Bordeni și Cocorăși, precizându-se că din această zonă se extrage zece la sută din producția de țiței a României.

Se menționează că după cel de-Al Doilea Război Mondial nu s-au mai adus îmbunătățiri (”improvements”) în zona producției de petrol din această regiune. Sunt date despre Rafinăria Steaua Română de la Câmpina, despre care autorul raportului menționează că, distrusă în timpul bombardamentelor, rafinăria a fost reconstruită, iar în 1948 a fost adusă aici o instalație de cracare, capacitatea de producție a rafinăriei câmpinene fiind în acea perioadă de 3500 de tone pe zi, se arată în documentul citat.

Cât producea industria de petrol românească în anii '50

Practic raportul arată capacitatea de producție și prelucrare a țițeiului din toate rafinăriile românești și cantitățile estimate de țiței din câmpurile petrolifere la începutul anilor 50, odată cu preluarea de către Sovrompetrol a industriei de petrol din România. Conform acestui document, în 1951, în România funcționau 15 rafinării care aveau o capacitate de producție de 13 milioane de tone pe an.

URSS a preluat 60 % din producția de petrol a României, se arată în raportul din noiembrie 1951 către SUA, iar trustulul nr.4 (Buzău/Bacău) a fost preluat cu totul de sovietici, conform sursei citate. Toate livrările către URSS se făceau în acea perioadă sub formă de țiței (petrol crud) ceea ce explică de ce un număr atât de mare de rafinării erau nefuncționale, scrie în raportul menționat.

Marea sovietizarea din rafinării și impunerea stahanovismului

Într-un alt raport către oficialii SUA, trimis din România, în data de 6 noiembrie 2021 se arată că URSS începuse marea sovietizare a personalului de conducere din rafinăriile românești. Practic posturile cele mai importante erau ocupate de ingineri sovietici, în timp ce românilor le erau rezervate posturile de muncitori, plătiți cu 50 de lei pe oră, un salariu foarte mic, motiv pentru care oamenii erau supravegheați în permanență la muncă de Miliție. Înlocuirea personalului specializat cu ingineri sovietici a fost remarcat mai ales în rafinăriile din Ploiești. Un anume Ivan Visinsky, inginer sovietic, a fost numit directorul marilor rafinării de la Vega și se pare că și responsabil pentru elaborarea planului care prevedea înlocuirea personalului românesc cu sovietici, potrivit raportului CIA.

”Asemenea experţi sovietici, în special în locuri de muncă de rang înalt, au ocupat poziţii importante în întreprinderile petroliere ale Companiei Sovrompetrol. Muncitorii calificați din zonele petroliere primesc 40 de lei pe oră. În multe cazuri, lucrătorii își exprimă nemulțumirea în ceea ce privește condițiile de muncă și salariile. În consecință, Miliția îi are pe muncitori sub observație constantă. Trei schimburi lucrează zi și noapte în industria petrolului în toată România” se arată în documentrul CIA.

În acea perioadă, rapoartele către CIA despre industria de petrol din România, vorbeau despre popularizarea stahanovismului printre muncitori, curent specific propagandei comuniste care îl folosea drept exemplu pe Aleksei Grigorievici Stahanov, minerul care în noaptea de 30 spre 31 august 1935 a reușit să depășească planul de muncă de șapte ori. Depășirea cu mult a normei de producție devenise literă de lege în perioada Sovrompetrol în industria petrolului din România.

Cum se compară prețurile carburanților din România cu cele din restul țărilor Uniunii Europene
Cum se compară prețurile carburanților din România cu cele din restul țărilor Uniunii Europene
Benzinăriile afișează prețuri mai mari la combustibil începând de vineri, 19 aprilie. Prețurile ridicate pentru benzină și motorină au reprezentat motive de dezbatere și au fost în...
ANPC, atac la site-urile de comert chinezesti, Temu si Shein
ANPC, atac la site-urile de comert chinezesti, Temu si Shein
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) deruleaza o actiune de verificare a site-urilor de cumparaturi si aplicatii chinezesti care functioneaza ca o piata online, Temu si...
#CIA, #raport, #spionaj, #petrol, #sovietici, #rafinarii Romania , #petrol