Comuna ”smart” din Transilvania devenită studiu de caz pentru Guvernul României. Cele mai ”inteligente” sate din țară

Comuna Ciugud din Alba este pe primul loc la categoria ”smart village” într-un top realizat la nivel național. Proiectele implementate aici au determinat ca și județul Alba să fie, din acest punct de vedere, primul la nivel național.

Din Transilvania provin primele patru localități rurale unde se implementează cel mai multe proiecte de ”smart village”. De altfel, între primele nouă regăsim doar câte o comună din Galați și Ilfov. Astfel, topul comunelor inteligente este condus de Ciugud, cu 8 proiecte, secundat de Aluniș din judetul Mureș cu 7 proiecte, Boghiș (Sălaj) și Saschiz (Mureș) cu câte 5 proiecte fiecare.

”În cadrul ediției 2022, dedicată radiografierii proiectelor Smart Village în România am identificat 224 proiecte în 149 de comune, comparativ cu 69 de proiecte în 59 de comune, în anul precedent (2021). Chiar dacă rata de răspuns este foarte mică (10% comparativ cu 71% la Smart Citiy) în acest an, considerăm că este imaginea unui început de drum pentru satul românesc spre o creștere a digitalizării în perioada următoare, având în vedere că și in Europa termenul de Smart Village este relativ nou, început de doar 5 ani (în 2017)”, spune Cornel Bărbuț CEO-ul companiei de consultanță care a realizat radiografia ”smart village” în mediul rural.

Studiu de caz folosit de Guvernul României

Comuna Ciugud este promotorul conceptului „Smart Village” în România și, din anul 2020, este oficial studiul de caz folosit de Guvernul României pentru a dezvolta acest concept la nivel național. În ultimul an, administrația locală a dezvoltat și consolidat un proiect integrat de tip „Smart Village”, care are ca scop dezvoltarea satului românesc prin folosirea noilor tehnologii. În linii mari, Ciugud Smart Village înseamnă digitalizarea serviciilor publice, interacțiune facilă și rapidă cu cetățenii, digitalizarea educației, protejarea inteligentă a mediului înconjurător și folosirea unor soluții smart pentru susținerea economiei locale.

”Digitalizarea nu este un moft, ci o responsabilitate pe care o avem toți cei care lucrăm în administrația locală sau centrală. Am continuat, în 2020, să dezvoltăm educația, iar Ciugud Smart School este un model de bune practici pentru viitorul învățământului românesc. În tot acest timp, Ciugudul a început să fie dat ca exemplu pentru performanța administrativă, însă vă spun, fără falsă modestie, că la Ciugud este doar normalitatea care trebuie să existe în orice sat din România”, spune primarul Gheorghe Damian.

Proiectele smart sunt implementate la Ciugud:

- Administrație locală inteligentă – servicii digitale pentru pentru interacțiunea dintre cetățean și autoritățile locale. Plata de impozite sau cererea unor documente.

- Cetățean inteligent – educarea cetățenilor pentru folosirea soluțiilor smart – mai exact educarea cetățenilor de a interacționa cu administrația locală digitalizată.

- Prima școală smart din mediul rural din România – școala din Ciugud unde mare parte din interacțiunea profesor – elev se realizează cu ajutorul tehnologiei.

- Protejarea mediului înconjurător cu ajutorul monezii virtuale Ciuguban. Elevii școlii smart sunt învățați să recicleze produsele din plastic, iar în urma reciclării primesc ciugubani.

- Aprozarul virtual – unde producătorii locali își vinde online produsele.

În plus, comuna Ciugud este una dintre localitățile din România care a reușit să atragă numeroase fonduri europene, valoarea acestora fiind de peste 10.000 de euro pe cap de locuitor. Astfel, la aproximativ 3200 de locuitori, Ciugud a implementat proiecte cu finanțări europene în valoare de aproximativ 35 de milioane de euro.

Peste 200 de proiecte ”smart village”

”În cadrul ediției 2022, dedicată radiografierii proiectelor Smart Village în România am identificat 224 proiecte în 149 de comune, comparativ cu 69 de proiecte în 59 de comune, în anul precedent (2021). Chiar dacă rata de răspuns este foarte mică (10% comparativ cu 71% la Smart Citiy) în acest an, considerăm că este imaginea unui început de drum pentru satul românesc spre o creștere a digitalizării în perioada următoare, având în vedere că și in Europa termenul de Smart Village este relativ nou, început de doar 5 ani (în 2017)”, se mai susține în analiza agenției.

În general, proiectele de tip Smart Village în România, sunt cele care au următoarele caracteristici, notează agenția:

• sunt destinate locuitorilor unei comune

• sunt realizate în parteneriat cu primăria

• realizează cel puțin trei funcțiuni simultane – de exemplu, schimbarea unui corp de iluminat vechi cu unul bazat pe LED nu este o soluție Smart Village, decât dacă proiectul include și telegestiune și opțiuni de comandă de la distanță ale corpurilor LED

• aduc o îmbunătățire clară față de soluțiile tradiționale, pentru confortul locuitorilor

• sunt integrabile – pot fi adăugate în aplicații ale Primăriei sau ale terților

• sunt scalabile – pot fi replicate rapid și ușor și în alte primării.

Umbrărescu a scos „monștrii" la înaintare. Ce se întâmplă pe șantierele afaceristului român FOTO

Dorinel Umbrărescu, antreprenorul cunoscut drept cel mai serios constructor de drumuri din România, a scos „monștrii" la înaintare. Practic, este vorba despre primele utilaje care vor săpa...

Apar primele investiții arabe în România. Ministrul Agriculturii: „Numai aşa vom creşte valoarea produselor româneşti!"

Nu doar companiile occidentale vin să facă bani în România, ci și arabii, mai nou. Florin Barbu, ministrul Agriculturii din partea PSD, a anunțat investițiile pe care antreprenorii din Qatar...