Claudiu Manda, „împins” spre prescripție cu ajutorul magistraților. Faptele soțului Olguței se prescriu în iunie, iar Înalta Curte îi dă răgaz de 3 luni între termene

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda – trimis în judecată pentru un „păcat” mai vechi al lui Liviu Dragnea, acela de a strânge oameni la vot prin mijloace „neortodoxe” – are toate șansele să prindă prescripția, deoarece are termene din două în două luni la Instanța supremă. Când e vacanță, judecătorii îi lasă un răgaz de trei luni.

Nouă termene s-au scurs de la trimiterea în judecată a lui Claudiu Manda, pe data e 16.04.2021, pentru infracţiunea de folosire a influenței ori autorității ca persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Alături de el, procurorii DNA l-au mai deferit justiției pe fostul șef al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj, Nicolae Simcelescu.

Ultima înfățișare a lui Claudiu Manda a avut loc pe data de 19.01.2023, când cauza s-a amânat pe 02.03.2023.

Pe Darius Vâlcov judecătorii l-au chemat lună de lună la Înalta Curte în Dosarul Tablourilor, cu mici excepții, iar Daniel Tudorache are trei termene de judecată în luna martie: pe 1, 8 și 22.

În schimb, judecarea în cameră preliminară a lui Claudiu Manda a fost lentă de la început: deși procurorii DNA l-au trimis în judecată la mijlocul lunii aprilie 2021, termenul de debut a avut loc abia la sfârșitul lunii octombrie 2021, atunci când Claudiu Manda a venit pentru prima și ultima oară.

Evident, atunci cauza s-a amânat, așa cum se întâmplă în fiecare proces. Ultimul termen al lui Claudiu Manda din 2021 a fost în luna decembrie. Apoi, în tot anul 2022, Manda a avut 6 termene la Înalta Curte.

Cum faptele sunt din data de 5 iunie 2015, iar pedeapsa maximă pentru infracţiunea reținută în sarcina lui Claudiu Manda este de 7 ani, termenul general de prescripție este de 8 ani.

La un calcul simplu, prescripția generală în cazul europarlamentarului PSD va interveni pe data de 5 iunie 2023.

Procurorii DNA nu vor putea invoca data rechizitoriului ca ultimul act comunicat inculpatului de la care să se socotească intervenția prescripției, deoarece Curtea Constituțională a spus în 2018 că prevederile articolului care reglementa prescripția specială sunt neconstituționale.

Apoi, în luna mai a anului trecut, tot CCR a statuat că România nu a avut legislație pe tema întreruperii prescripţiei din 2018 până în 2022.

Avertismentul unei judecătoare: Riscul de impunitate este total

Judecătoarea Mălina Tebieș de la Judecătoria Bistrița este unul dintre puținii magistrați din România care a admis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu aplicarea deciziilor CCR pe tema prescripţiei.

În motivare, judecătoarea a arătat că sistemul judiciar din România are o serie de probleme intrinseci (legate de durata procedurilor judiciare, a expertizelor, a numărului mare de dosare) precum și extrinseci (ce țin de lipsa acută de personal, lipsa digitalizării) care, coroborate, vor face ca toate cauzele în care termenul general de prescripție s-a împlinit să se închidă, indiferent de natura infracțiunilor.

„Contrar aparenţelor, Decizia Curţii Constituţionale nu va conduce la o accelerare a proceselor penale, ci la prelungirea lor întrucât îi va încuraja pe inculpaţi să temporizeze procedurile în speranţa intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Aplicarea Deciziei CCR ar conduce la un dezechilibru între drepturile inculpatului şi ale persoanei vătămate care riscă să afecteze caracterul just al procesului penal. În eventualitatea încetării procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, persoana vătămată îşi va vedea neglijat dreptul la un proces echitabil şi nu va obţine aflarea adevărului”, arată judecătoarea în motivare.

Magistratul Mălina Tebieș observă că sistemul judiciar din România se confruntă cu o serie de probleme care, în cele mai multe situații, vor determina închiderea unor dosare automat, la împlinirea termenelor prevăzute de art. 145 Cod procedură penală, care reglementează prescripția generală:

• „În concret, cauzele penale vor trebui să fie soluţionate în interiorul termenului general de prescripţie, care este de 3 ani, 5 ani, 8 ani, 10 ani, respectiv 15 ani, în funcţie de natura şi cuantumul pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită. În cazul infracţiunilor comise de minori, aceste termene se înjumătăţesc.
• Ţinând seama de normele procesual penale şi de configuraţia sistemului judiciar, înjumătătirea de facto a termenului de prescripţie va putea conduce la prescrierea infracţiunilor, împiedicând sancţionarea efectivă si disuasivă a făptuitorilor.
• Riscul de impunitate va deveni sistemic în cazul tuturor infracţiunilor, indiferent de natură ori complexitate, întrucât, după cum am arătat mai sus, există numeroase motive de ordin procedural, dar şi extrinseci procedurii penale, care pot conduce la prelungirea proceselor penale peste durata termenului general de prescripţie.
• Volumul ridicat de lucrări penale, coroborat cu lipsa de judecători, procurori şi poliţişti judiciari, exacerbează acest risc până la nivelul la care se pot crea grave tulburări pentru bunul mers al justiţiei penale.
• Mai mult, există numeroşi factori aliaţi în afara controlului organelor judiciare care, luaţi cumulat sau individual, afectează durata procesului penal, precum: momentul sesizării/constatării infracţiunii, conduita procesuală a părţilor, durata de efectuare a expertizelor şi constatărilor, durata de executare a dispoziţiilor prin intermediul instrumentelor de cooperare internaţională, durata necesară exercitării dreptului la apărare.
• Prin urmare, există un risc sistemic de impunitate în cazul infracţiunilor care fie au fost reclamate cu întârziere, fie necesită în probaţiune efectuarea unor expertize dc specialitate complexe, fie prezintă elemente de extraneitate care presupun utilizarea instrumentelor de cooperare internaţională şi nu numai”, se mai arată în motivare.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru Claudiu Manda

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda (președinte al PSD Dolj la data faptelor) a fost trimis în judecată pe data de 16 aprilie 2021 de către procurorii DNA, fiind acuzat că l-a determinat pe Marius Nicolae Simcelescu, la data faptei șef al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj, să se implice în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești (Dolj), lucru pe care directorul instituției l-ar fi făcut prin încălcarea legii.

Claudiu Manda este acuzat de folosire a influenței ori autorității ca persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Marius Nicolae Simcelescu a fost deferit justiției pentru abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul.

„Intervenția inculpatului Manda Iulian-Claudiu ar fi avut drept scop obținerea, în mod necuvenit, pentru sine, pentru partid și pentru primarul comunei Bratovoești, a sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești, față de care, AJPIS Dolj dispusese anterior recuperarea sumelor obținute în mod nelegal cu titlu de venit minim garantat (VMG) și de a le procura acestora, tot în mod necuvenit, un folos reprezentat de scutirea lor de a mai restitui sumele datorate către AJPIS Dolj. Aceasta, în condițiile în care anterior, a avut loc un control desfășurat de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj prin care s-a constatat că aproape 50% din persoanele verificate au încasat în mod necuvenit, în diferite perioade de timp, venitul minim garantat (VMG), întrucât nu erau îndeplinite o serie de condiții esențiale cerute de Legea nr. 416/2001 pentru acordarea ajutorului social”, rețin procurorii DNA.

După control, AJPIS Dolj a emis decizii de recuperare de la persoanele menționate în actul de control a sumelor plătite necuvenit cu titlu de VMG, iar concomitent a încunoștințat aceste persoane că trebuie să restituie în cel mai scurt timp sumele respective.

„În acest context, în urma discuției purtate în data de 05 iunie 2015 cu Manda Iulian-Claudiu, Simcelescu Marius-Nicolae ar fi acționat contrar dispozițiilor legale și ar fi dispus, în perioada imediat următoare discuției, respectiv 05-29 iunie 2015, întocmirea unui referat de stornare pe care l-ar fi aprobat și în baza căruia au fost șterse, în mod nelegal, datoriile celor 59 de beneficiari care primiseră necuvenit ajutoare sociale. Ca urmare, AJPIS Dolj a suferit un prejudiciu de 315.850 lei, reprezentând bani nerecuperați de la cele 59 de persoane menționate procesul-verbal de control al AJPIS Dolj și în cazul cărora se emiseseră deja deciziile de recuperare a sumelor plătite necuvenit. AJPIS Dolj s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 315.850 lei, reprezentând prejudiciu material cauzat prin fapta inculpatului Simcelescu Marius-Nicolae”, se mai arată în comunicatul DNA.

Primarul de atunci al comunei Bratovoești (Dolj) a încheiat cu procurorii DNA un acord de recunoaștere a faptelor și s-a ales cu o pedeapsă de 2 ani cu suspendare pentru acuzațiile de instigare la folosirea influenței sau autorității de către persoana care ocupă o funcție de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și fals intelectual în formă continuată.

Topul rușinii la nivelul UE. Ei sunt politicienii din România cu cele mai multe absențe la voturile din Parlamentul European. Acum cer încă un mandat

Doi politicieni români se află în topul rușinii, la nivelul Parlamentului European. Claudiu Manda (PSD) și Rareș Bogdan (PNL) s-au dovedit a fi doi dintre cei mai mari „chiulangii" de la...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...