Curtea de Apel Bucuresti a respins definitiv luni, 15 martie, ca nefondata, ordonanta presedintiala introdusa de compania Romprest impotriva Consiliului Local al Sectorului 1, Primariei Sectorului 1 si a primarului Clotilde Armand (USR-PLUS), caz care are legatura cu colectarea gunoaielor de pe spatiul public.
Ziare.com a prezentat, la finele lunii februarie, motivarea judecatorilor primei instante, Tribunalul Bucuresti, intr-unul dintre procesele in care Primaria Sectorului 1 si compania Romprest se judeca in celebrul "razboi al gunoaielor" dezvaluie care sunt limitele intre interesul cetatenilor si litigiile comerciale.
Poate o societate de salubrizare sa opreasca serviciile publice daca este in conflict cu administratia locala? Aceasta este una dintre intrebarile la care au trebuit sa raspunda judecatorii.
Este vorba despre un proces prin care Tribunalul Bucuresti, ca prima instanta, si ulterior Curtea de Apel Bucuresti, ca instanta definitiva, au respins, in data de 21 ianuarie 2021, respectiv 15 martie, o ordonanta presedintiala introdusa de compania Romprest impotriva Consiliului Local al Sectorului 1, Primariei Sectorului 1 si a primarului Clotilde Armand (USR-PLUS), caz care are legatura cu colectarea gunoaielor de pe spatiul public.
Intreaga poveste a inceput imediat dupa alegerile locale, la finalul anului 2020. Clotilde Armand, noul primar, a afirmat ca este nemultumita de sumele mari de bani pe care Sectorul 1 le plateste companiei Romprest, in baza unui contract semnat in 2008.
Asa ca s-a ajuns la o criza, iar firma a refuzat sa mai ridice gunoiul stradal necontrolat, daca nu-i erau achitate mai multe datorii (aproximativ 100 de milioane de lei), acumulate din mandatul fostului primar PSD, Daniel Tudorache.
In aceasta situatie, primarul a contractat serviciile unei alte firme de salubritate sa stranga gunoiul pe care Romprest nu mai voia sa-l ridice, chiar daca compania avea exclusivitate.
In data de 22 decembrie 2020, Romprest a introdus la Tribunalul Bucuresti ordonanta presedintiala, proces care se judeca cu rapiditate. Concret, compania cerea judecatorilor trei lucruri:
Aceste masuri urmau sa fie luate pana la solutionarea a trei alte procese importante, aflate pe rolul instantelor.
Putea sa incheie Primaria Sectorului 1 un contract cu o alta firma de salubrizare, chiar daca avea exclusivitate cu Romprest?
Judecatorii Tribunalului Bucuresti motiveaza ca ar putea si citeaza din lege ca "principiul libertatii contractuale este subordonat principiului interesului public".
"Avand in vedere principiile in considerarea carora se organizeaza si functioneaza serviciul de salubrizare, reglementate prin art. 3 lit. a, c, d, e din Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, respectiv protectia sanatatii populatiei, responsabilitatea fata de cetateni, conservarea si protectia mediului inconjurator, asigurarea calitatii si continuitatii serviciului, precum si regula instituita prin dispozitiile art. 8 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, conform careia principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public:
- instanta apreciaza ca nu se poate retine in favoarea reclamantei (Romprest - n.r.) aparenta dreptului de a i se asigura exclusivitatea prestarii serviciului de salubrizare pe aria administrativa a Sectorului 1, atunci cand exercitarea dreptului contractual de limitare a activitatii poate aduce atingere interesului comunitatii in favoarea careia este prestat serviciul de salubrizare, situatie incidenta in cauza", explica Tribunalul Bucuresti.
Poate fi oprit un primar sa mai faca declaratii publice despre problemele privind relatia contractuala cu firma de salubrizare? In ce conditii? Romprest ceruse judecatorilor sa o oblige pe Clotilde Armand sa mai difuzeze pe canalele media - televiziune, presa scrisa sau online, retele de scializare - afirmatii "defaimatoare privind imaginea, numele, activitatea, stadiul relatiei contractuale si/sau orice infomatii sau documente ce fac parte din fondul de comert al subscrisei (cu exceptia celor care se circumscriu definitiei de "infomatie publica")."
"Tribunalul apreciaza ca existenta depozitelor de deseuri necontrolate pe strazile Sectorului 1 impunea autoritatilor UAT Sector 1 Bucuresti sa prezinte explicatii locuitorilor acestui sector, deoarece:
- pe de o parte acestea au obligatia legala de a organiza, gestiona, finanta si controla modul in care functioneaza serviciul public de salubrizare, cu respectarea principiilor protectiei sanatatii populatiei, responsabilitatii fata de cetateni, conservarii si protectiei mediului inconjurator (art. 1 si art. 3 din Legea nr. 101/2006);
- pe de alta parte nu s-a facut dovada ca operatorul de salubritate, Compania Romprest Services SA, ar fi adus la cunostinta publicului intentia de a uza de dreptul contractual de limitare a serviciului public pe fondul refuzului autoritatilor din Sectorul 1 de a-i achita serviciile deja prestate (desi in raspunsul la intampinare sustine ca in contextul Contractului de delegare si a legislatiei in domeniu, campaniile de informare cad in sarcina operatorului de salubritate ce trebuie realizate in parteneriat cu autoritatea contractanta)," explica instanta.
Conform judecatorilor, fara indoiala ca, din moment ce presteaza un serviciu de utilitate publica, sustinut financiar din fondurile comunitatii locale, activitatea operatorului de salubritate este de interes public. Astfel, arata magistratii, nu i se poate interzice autoritatii sa informeze cetatenii cu privire la modul in care se desfasoara aceste contracte publice.
Magistratii mai arata ca informatiile ar trebui sa fie expuse obiectiv, iar eventualele divergente ale partilor contractante in legatura cu executarea contractului de salubritate sa fie rezolvate prin metode reglementate legal.
Dupa cum am aratat, instanta a respins ca neintemeiata ordonanta presedintiala deschisa de Romprest. Avocatul Georgiana Trandafir, care a reprezentat in proces Primaria, Consiliul Local si pe primarul Clotilde Armand, a aratat ca, in acest caz, Romprest a fost cea care a decis, unilateral, sa limiteze prestarea serviciului public de salubrizare.
"Deseurile din surse necontrolate sunt cele mai vizibile si creeaza cel mai mare disconfort, fiind folosite ca element de santaj impotriva subscrisilor parati pentru a ne determina sa achitam facturi vizibil mai mari raportat la serviciile prestate de catre operator," se arata in intampinarea depusa de avocata Georgiana Trandafir.
In aceasta situatie, Primaria a fost constransa sa apeleze la un alt furnizor pentru strangerea deseurilor din surse necontrolate, mai arata sursa citata. Asa ca Primaria a fost nevoita sa ia un alt furnizor pentru strangerea gunoiului si sa angajeze cheltuieli suplimentare.
Contractul dintre Romprest si Primaria Sectorului 1 fost semnat, in 2008, pe o perioada de 25 de ani. Contractul a fost semnat in timpul mandatului de primar al lui Adrian Chiliman (2004 - 2015). In perioada 2016 - 2020, sectorul a fost condus de Daniel Tudorache. Acesta ocupase, anterior, intre anii 2008 si 2011, functia de viceprimar al Sectorului 1.
Preturile serviciilor din contractul semnat in 2008 au fost ajustate de doua ori, prin acte aditionale, votate in Consiliul Local:
2012: S-au modificat indicii in baza carora se indexeaza tarifele din indicii preturilor de consum pe economie in indicii preturilor de consum pe ramura;
2019: Au fost modificate preturile fara nici o legatura cu indicii. Sunt situatii diferite, dar in esenta exista cresteri de pana la 300% pe unele operatiuni - in special cele cu frecventa/incidenta mare, iar pe alte tarife se inregistreaza mici scaderi. De exemplu, pretul pentru spalatul mecanizat al strazilor a crescut de la 9,98 lei, la 24,02 lei.