Bilanțul guvernului Ciucă la un an de mandat. Scandaluri de plagiat, crize nesfârșite și reforme pe repede înainte

Joi, 24 Noiembrie 2022, ora 03:40
2297 citiri
Bilanțul guvernului Ciucă la un an de mandat. Scandaluri de plagiat, crize nesfârșite și reforme pe repede înainte
În ciuda certurilor dintre PNL și PSD, coaliția încă rezistă FOTO Hepta

Pe 25 noiembrie 2021 guvernul Ciucă era învestit de către Parlament și marca mariajul oficial dintre PNL și PSD după ruperea vechii coaliții de guvernare. Între scandalurile de plagiat și crizele din numeroase domenii, succesele Executivului au fost și o luptă continuă între liberali și social-democrați pentru afirmare.

În urmă cu un an de zile, guvernul Ciucă obținea votul de învestire cu o majoritate covârșitoare în Parlament. În aceeași zi, miniștrii au depus jurământul la Cotroceni, iar pe seară Nicolae Ciucă susținea prima ședință de guvern.

„Criza politică s-a terminat, dar celelalte crize nu, și nici problemele nu au dispărut. Pandemia nu s-a terminat. Criza energetică nu s-a terminat, capătă doar noi forme. Bugetul pe acest an va trebui rectificat, bugetul pentru anul viitor va trebui pregătit și votat. Oamenii așteaptă plata salariilor și a pensiilor la timp și multe alte lucruri se cer rezolvate urgent. Pentru toate acestea este nevoie de un guvern solid, cu o majoritate consistentă în Parlament, și acum există acest guvern”, afirma președintele Klaus Iohannis.

Scandaluri de plagiat și demisii

Nicolae Ciucă este printre singurii premieri care nu a demis niciun ministru în timpul guvernării sale. Cu toate astea, o serie de alți miniștri au ajuns să demisioneze ca urmare a unor scandaluri ori declarații neinspirate.

La nicio lună de la formarea Guvernului, ministrul Digitalizării Florin Roman a demisionat din funcție după ce o investigație realizată de jurnalista Emilia Șercan a dovedit cu liberalul și-ar fi plagiat teza de doctorat. Totodată, Libertatea a dezvăluit atunci că Roman și-a trecut în CV faptul că este licențiat în Științe Economice la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, însă rectorul instituției spune că liberalul nu a urmat niciodată cursurile universității.

A doua demisie din Guvern a fost cea a ministrului Fondurilor Europene Dan Vîlceanu. Un apropiat al fostului premier Florin Cîțu, acesta a părăsit funcția pe 7 aprilie 2022, cu doar câteva zile înainte de congresul PNL în urma căruia Ciucă devenea noul președinte al liberalilor, înlocuindu-l pe Cîțu. Următoarea demisie a venit de data aceasta din tabăra PSD-ului după ce Adrian Chesnoiu a anunțat public că renunță la portofoliul de la Agricultură fiind acuzat de corupție, abuz în serviciu și luare de mită.

Pe 26 septembrie, jurnalista Emilia Șercan publica o nouă investigație în care demonstra cum ministrul Educației Sorin Cîmpeanu ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, 92 de pagini din munca a doi profesori Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

În replică, Sorin Cîmpeanu a susținut că cei care au lansat acuzațiile de plagiat la adresa sa „sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei”. Cu toate astea, câteva zile mai târziu, Cîmpeanu a demisionat din funcție după ce societatea civilă a pornit o revoltă masivă împotriva ministrului.

O demisie previzibilă a fost și cea a ministrului Apărării Vasile Dîncu, care pe 24 octombrie anunța că renunță la fotoliu, motivând că nu poate colabora cu președintele Klaus Iohannis. Anterior, Dîncu fusese certat de șeful statului dar și de către premier pentru o declarație într-un interviu în care a spus că singura șansă de încheiere a războiului din Ucraina o reprezintă negocierea cu Rusia.

Alte suspiciuni de plagiat

În ianuarie 2022, însuși premierul Nicolae Ciucă a fost acuzat că și-a plagiat teza de doctorat ca urmare a unei investigații publicate de PressOne. Conform anchetei jurnalistice, lucrarea prim-ministrului ar fi plagiat cel puțin 42 de pagini din totalul de 138. De cealaltă parte, premierul s-a apărat atunci susținând că lucrarea sa a fost făcută „conform cerințelor legale existente la acea vreme”.

Suspiciuni există și în cazul noului ministru al Apărării Angel Tîlvar, care în 2020 a intrat în atenția Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea fiind bănuit că și-a redactat doctoratul cu ajutorul angajaților Muzeului Vrancei. De plagiat a fost acuzat și ministrul de Interne Lucian Bode, a cărui teză poate fi consultată numai pe un calculator la Biblioteca Națională. Conform unei concluzii a Comisiei de Etică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Bode și-ar fi plagiat 2,95% din lucrare, fără să există o concluzie că ar fi intenționat, ci mai degrabă a derivat din necunoașterea sau neaplicarea tehnicilor de citare.

Relația PNL-PSD și soarta lui Cîțu

Pe 10 aprilie 2022, PNL a organizat un nou congres la doar câteva luni după ce Florin Cîțu ajungea președinte al partidului după un „festival al democrației” care a destabilizat imaginea partidului. Odată cu înlăturarea lui Cîțu de la șefia partidului s-au schimbat și structurile de putere din partid, iar mulți dintre cei nemulțumiți de rezultatul congresului din septembrie 2021, au avut acum o nouă oportunitate de a râvni la o funcție de conducere. Totodată, schimbarea lui Cîțu a pus punct și valului de plecări din partid odată cu demisia lui Ludovic Orban.

În ce privește relația dintre PNL și PSD, deși înainte de alianță cele două partide își lansau zilnic atacuri grave și aveau inclusiv campania electorală construită împotriva celuilalt partid, timp de un an de zile nu a existat o criză majoră care să destrame coaliția la fel cum a fost în era PNL-USR-UDMR.

Primele crize importante și războiul din Ucraina

Printre primele probleme cu care s-a confruntat executivul Ciucă au fost efectele târzii ale pandemiei de coronavirus în contextul ratei extrem de mici la vaccinare, criza din energie și îndeplinirea jaloanelor din PNRR, mai ales pe partea de justiție. Toate acestea însă au fost puse în așteptare la finalul lunii februarie după ce pe 24 februarie 2022 Rusia a invadat Ucraina, marcând începutul unui război abrupt care a provocat efecte în lanț în întreaga lume.

Sancțiunile economice impuse Rusiei au generat apoi o criză energetică în Europa, iar prețurile la energie, combustibil și gaze au explodat, efectele resimțindu-se mai apoi și alte domenii. Printre soluțiile de avarie pregătite de guvern s-a regăsit o compensare cu 50 de bani a prețurilor de la carburanți. Decizia a fost adoptată pe 30 iunie, după discuții și certuri intense în interiorul coaliției de guvernare.

Scenariul s-a repetat și în cazul altor măsuri, cum ar fi noua Lege Offshore, adoptată pe 18 mai 2022 care ar trebui să reprezinte un pas către o independență energetică a României. Cu toate astea, Legea a fost criticată de către societatea civilă, dar și de către patronate, precum și de societatea civilă, care au reclamat că aceasta a fost scrisă pe genunchi și că ignoră impactul pe care exploatarea gazelor fosile din Marea Neagră îl va avea asupra mediului, economiei sau a obiectivului de neutralitate climatică, prevăzut în PNRR.

Reforma în educație șchioapătă

Un alt obiectiv important al guvernului a fost reforma în Educației. Fostul ministrul al Educației Sorin Cîmpeanu a promis încă din iunie 2021 că până la finalul anului va prezenta un nou proiect de Lege a Educației. Deși a fost aprobat printr-un memorandum guvernamental și asumat la nivel de implementare de Guvern, proiectul „România Educată” ar fi trebuit să aibă deja finalizat un pachet legislativ pentru legile educației încă de pe 1 octombrie 2021. Nu a fost respectat nici al doilea termen din memorandum, 10 septembrie, fiind vorba de adoptarea unei hotărâri de guvern cu termene și obiective pentru aprobarea implementării programului România Educată.

Pachetul de legi a fost deja intens criticat în spațiul public, în special din cauza portiței lăsate pentru plagiatorii tezelor de doctorat. Conform proiectului de lege, plagiatorii de doctorat se pot salva dacă renunță benevol la titlu, dacă acuzația de plagiat se prescrie după trei ani, sau dacă universitățile care au emis titlul constată plagiatul. Subiectul legilor educației a devenit și subiect de ceartă între PSD și PNL după ce vicepreședintele social-democraților Gabriel Zetea a anunțat că „împreună cu colegii mei am stabilit că foarte multe dintre modificările propuse ar bulversa extrem de mult atât sistemul educaţional, cât şi statutul profesorilor, iar grupul de lucru constituit va puncta toate aceste nereguli pe care, personal, le voi depune în Parlament ca şi amendamente la proiectul de lege”. În prezent, proiectul se află în continuare în dezbatere publică.

Haosul din Energie

Ministrul Energiei Virgil Popescu este cel mai criticat ministru al liberalilor de către PSD, aceștia cerând cu mai multe ocazii revocarea sa. În contextul facturilor tot mai mari la curentul electric care se făceau resimțite încă de la începutul anului, PSD și PNL s-au întâlnit de mai multe ori pentru a găsi o soluție pentru criza din energie, de la măsuri de plafonare, compensare, tăieri de taxe, certificate verzi până la reglementare de prețuri. Executivul a început să vorbească inclusiv de eficiență energetică, având mai multe instituții publice la care a redus forțat consumul de energie.

În cele din urmă, pe 9 noiembrie, coaliția a decis să plafoneze prețul la energie și să reglementeze piața în proporție de 80%. Concret, 80% din prețul energiei va fi plafonat, iar restul de 20% va fi lăsat la libera negociere, pe piața bursieră.

Legile Justiției pe repede-înainte

Una dintre prioritățile coaliției încă din 2021 a reprezentat-o cele trei proiecte de lege care ar fi trebui să repare stricăciunile Comisiei Iordache asupra legilor Justiției. Astfel, la începutul lunii septembrie, parlamentarii au înființat o nouă Comisie, care în mai puțin de 60 de zile au trecut prin toate amendamentele privind organizarea judiciară, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Acestea au fost transmise anterior de către ministrul PNL al Justiției Cătălin Predoiu.

Deși la sfârșitul lunii septembrie comisarul european pentru Justiție Didier Reynders a cerut parlamentarilor de la București să nu adopte noul pachet de legi fără opinia Comisiei de la Veneția care a fost emisă în urmă cu câteva zile, pe 18 noiembrie. Aleșii români nu au ascultat sfatul, iar pe 17 noiembrie le-au trecut prin Parlament. Ulterior, acestea au fost atacate la CCR, însă Curtea a decis că ele sunt constituționale, iar la o zi distanță, pe 15 noiembrie, președintele Klaus Iohannis le-a promulgat.

În raportul emis de Comisia de la Veneția de săptămâna trecută, oficialii aduc o serie de critici legate atât de procedura rapidă de adoptare, cât și referitoare la conținut. Cu toate astea, Comisia de la Veneția a notat și prevederi pozitive din cele trei legi, precum și procesul îndelungat de consultare.

Conform unor surse politice, unul dintre motivele pentru care parlamentarii s-au grăbit a fost îndeplinirea jaloanelor din PNRR.

Cine dă mai mult la pensii

Unul dintre cele mai fierbinți subiecte ale coaliției a fost majorarea pensiilor, obiectiv care era restant încă de anul trecut. Fitilul scandalului a fost aprins de la finalul verii, atunci când ministrul Muncii Marius Budăi a anunțat public, fără consultarea celor din PNL, o mărire a pensiilor cu 10% de la 1 ianuarie.

După ce liberalii păreau precauți asupra acestui subiect, premierul Nicolae Ciucă afirmând în repetate rânduri că guvernul nu-și poate asuma deocamdată aceste creșteri fără previziuni bugetare, retorica PNL-ului s-a schimbat peste noapte. La mijlocul lunii octombrie președintele Klaus Iohannis a declarat că majorarea pensiilor trebuie să țină cont de inflație, dând de înțeles că ea trebuie să fie de cel puțin 15%. În următoarele săptămâni PNL și PSD s-au războit în declarații cu privire la procentul de majorare, până ce, marți 22 noiembrie, coaliția a ajuns în sfârșit la un consens: 12,5%.

Deși inițial a părut că PSD și PNL s-au pus de acord, cearta a continuat după ce cele două partide s-au întrecut în declarații pentru a-și asuma pe cont propriu majorarea.

Ce restanțe mai are guvernul

În ciuda promisiunilor de stabilitate și consens politic în contextul războiului din Ucraina, PSD și PNL dau semne că tărăgănează în continuare anumite teme, până ce acestea ajuns să fie rezolvate pe repede-înainte. Totodată, executivul a rămas și cu restanțe de anul trecut, printre cele mai principale fiind problema spinoasă a pensiilor speciale, care reprezintă jalon în PNRR.

Întrebat dacă s-a stabilit ceva pe subiectul pensiilor speciale în interiorul coaliției, premierul Nicolae Ciucă a explicat marți, 22 noiembrie, că nu încă și că urmează să se ia o decizie săptămâna următoare. Totodată, acesta a dat asigurări că acest subiect va fi finalizat până la finalul anului. Cât despre părerile împărțite asupra pensiilor militare, premierul a subliniat că își păstrează opinia, susținând că faptul că acestea sunt pensii ocupaționale.

„Nu este doar opinia mea, este opinia celorlalte țări din Uniunea Europeană și din NATO care încadrează pensiile militarilor la pensii de serviciu, ca atare este o chestiune pe care am spus-o, o repet și îmi mențin în continuare aceeași părere”, a mai spus Nicolae Ciucă.

La mijlocul lunii iunie, oficialii statului erau intens criticați în spațiul public după ce pe surse a apărut un prim draft privind pachetul legilor securității naționale care atrăgeau după sine numeroase modificări controversate. Deși guvernanții au promis că vor aduce proiectul cu prioritate în Parlament, acest lucru nu s-a mai întâmplat și este neclar când acest lucru se va schimba.

Surse din conducerea Guvernului au declarat pentru Ziare.com că deși pachetul pentru legile securității naționale era plănuit a intra în circuitul legislativ din Parlament la începutul acestei sesiuni, acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza altor priorități. Conform surselor, văzând cum se derulează procesul cu legile Justiției și Educației, Guvernul a decis să mai aștepte până la finalizarea acestor două subiecte și abia apoi va trimite draftul legilor siguranței naționale la dezbatere în Parlament.

Citește și:
Vasile Dîncu îl împinge pe Ciolacu către prezidențialele din 2024. De ce refuză liderul social-democrat să ia o decizie
Vasile Dîncu îl împinge pe Ciolacu către prezidențialele din 2024. De ce refuză liderul social-democrat să ia o decizie
Fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu afirmă că, în prezent, liderul PSD Marcel Ciolacu este varianta potrivită de candidat al partidului pentru prezidențialele din 2024, deși acesta...
Un viceprimar PNL din Botoșani a demisionat pentru că nu ar fi lăsat să muncească de primarul PSD
Un viceprimar PNL din Botoșani a demisionat pentru că nu ar fi lăsat să muncească de primarul PSD
Viceprimarul Laurențiu Lupașcu, ales pe listele PNL la alegerile locale din 2020 în comuna Bălușeni din Botoșani și-a depus demisia din funcție și din Consiliul local. Notivul demisiei...