Un an de la guvernarea PNL-PSD: „Au fost sacrificate reformele, dar am câștigat o pojghiță de prestigiu; Pentru opoziție a fost o perioadă mai grea decât pentru putere”

Sociologul Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidenţial a făcut o analiză după un an de guvernare PNL-PSD arătând unde se află în prezent coaliția, cum a ajuns să se formeze în contextul războiului din Ucraina dar și ce s-a realizat până în prezent.

Lăzăroiu își începe analiza prezentând contextul în care s-a format alianța PNL-PSD, cu vestea unei eventuale agresiuni rusești încă din octombrie 2021. În cazul în care PSD ar fi rămas în opoziție alături de AUR, analistul e de părere că electoratul celor două partide s-ar fi poziționat ambiguu față de acțiunile Rusiei în Ucraina.

„1. Îmi pare azi tot mai clar că decizia de a forma această mare coaliție a fost luată pe baza unor informații la care publicul larg n-a avut acces, cândva la sfârșitul lunii octombrie 2021. Unii dintre noi am fost destul de emoționali la vremea respectivă. Asta pentru că ne-a scăpat o știre importantă de la Bloomberg, din 11.11.2021. O puteți găsi și azi. Statele Unite își informau aliații europeni să se pregătească pentru o invazie a Rusiei în Ucraina. Mai târziu, cred că prin primăvara lui 2022, unele ziare americane întăreau informația cu surse de la Casa Albă. Într-adevăr, președintele Biden, fără a prezenta dovezi detaliate, informase capitalele europene despre ce urmează.

2. „Dacă PSD n-ar fi fost la guvernare…” - cum îi place lui Marcel Ciolacu să introducă pomelnicul măsurilor sociale luate de guvernul Ciucă - mai are o continuare, fără iz propagandistic, pe care liderii PSD se feresc s-o afirme public. Dacă PSD n-ar fi fost la guvernare, am fi avut o majoritate a electoratului PSD-AUR care s-ar fi poziționat, în cel mai bun caz, ambiguu față de agresiunea Rusiei și ar fi fost o masă de manevră uriașă pentru războiul hibrid al Moscovei în țările europene, grav afectate economic de pandemie și de război. Au căzut guverne în Italia, în Marea Britanie, în Bulgaria. Foarte probabil ar fi căzut și un guvern, oricare ar fi fost el, care n-ar fi inclus PSD.

3. Pentru PSD a fost o bună ocazie să renunțe la retorica anti-occidentală și să înceapă lungul drum al onorabilizării pe plan intern. Nu fără sacrificii electorale. O parte din votanții lor au migrat natural spre AUR și încă e greu de spus cum se va termina acest joc de echilibrare care are la bază principiul vaselor comunicante. E adevărat că liderii PSD încearcă să-l folosească în favoarea lor, încercând să împartă cu AUR bazinul generos ale electoratului naționalist, anti-occidental și conservator, în perspectiva unui al doilea tur la prezidențiale, o eventuală repunere în scenă a finalei Iliescu-Vadim din 2000. Dar e un joc periculos, un joc care poate scăpa de sub control. În orice caz, dincolo de această posibilă strategie „win-win” pe care o practică liderii social-democrați, sunt de apreciat eforturile de schimbare făcute în ultimul an (îmi vine la îndemână exemplul de azi cu Bădălău, pe care nu vor să-l țină în brațe, cum se practica într-o vreme) și renunțarea de bună voie la un segment electoral fără legătură cu apartenența partidului la familia socialistă europeană”, arată Lăzăroiu.

Sacrificiul reformelor

Fostul consilier arată apoi că guvernul a stăpânit „destul de bine inflația” în contextul pandemic și apoi cel al războiului, însă arată modul în care reformele promise au fost sacrificate odată cu mariajul PNL-PSD, întrucât ambele partide promovează în continuare clientelismul politic.

„4. Guvernul a stăpânit destul de bine inflația, în condițiile în care ea a explodat imediat după pandemie (și este, în principal, o consecință a măsurilor inevitabile luate în pandemie) și s-a agravat în urma crizei energetice provocate de război. Merită lăudată aici și BNR care a menținut un curs valutar stabil. Urmează să vedem cum stăm cu deficitul la sfârșitul anului, știind că, iarăși, inevitabil, au fost disponibilizate sume foarte mari pentru atenuarea șocului prețurilor la energie. Aici, o altă bilă albă pentru PSD, care susține revenirea temporară la reglementare pieței energiei, până se mai calmează zbaterile provocate de reașezarea piețelor globale (zbateri care lasă mai mult loc pentru speculații, decât pentru mâini invizibile reglatoare). Apărătorii pieței libere ar putea să ia în considerare faptul că în asemenea vremuri tulburi (pandemie+război lung, costisitor și pe alte coordonate decât războaiele așa cum le știm) intervenția statului nu poate fi restrânsă la fel ca în vremuri bune. Sigur că sunt sacrificate investițiile, pe termen scurt, sau, în tot cazul, se schimbă sursele lor, însă obiectivul trebuie să fie protejarea populației. Cum Kremlinul are arme vechi și soldați demobilizați, singura lor metodă de luptă este provocarea de daune semnificative economiilor din lumea liberă și slăbirea voinței majorității în sprijinirea Ucrainei, prin instalarea oboselii sau, mai rău, a revoltei în rândul votanților, esențiali în orice democrație.

5. E evident că au fost sacrificate reformele odată cu alcătuirea largii majorități PSD-PNL. Această este principala pierdere față de o guvernare cu suflu nou, cum ar fi fost un executiv care să fi inclus USR (dar care ar fi fost o guvernare instabilă și nepotrivită vremurilor). În primul rând, PSD și PNL, ca partide consolidate în timpul tranziției, partide care au adunat în jurul lor rentieri din toate zonele societății (business, sindicate, servicii secrete, justiție etc.) nu pot face reforme fără să-și ostilizeze sponsorii sau activul de partid. În al doilea rând, nu se pot face reforme cu aceleași obiceiuri vechi de treizeci de ani și aici mă refer în special la clientelismul politic foarte răspândit la ambele partide. Numirile clientelare în funcții publice de rang inferior, deși sunt justificate până la un punct (de pildă, e justificat să ai puțină încredere în aparatul funcționăresc, a cărui singură grijă este conservarea, și să aduci oameni de nădejde – rude sau prieteni- care să-l pună în mișcare), la noi sunt o adevărată plagă, fiindcă numirile se fac fără nicio preocupare pentru competență, ci numai din datorie sau, naiba știe, în virtutea unor pasiuni omenești. Chiar și-așa, ceva se mișcă, dar foarte greu. Partea complicată a PNRR abia vine. Nu trebuie să ignorăm nici inevitabilul efect negativ al reformelor în destabilizarea echilibrelor sociale existente (evident, nu cele mai bune, că de aia se fac reforme). Nu există reforme fără conflicte și țipete, de unde decurge și o ecuație grea de guvernare: cum faci reforme fără zguduieli, menținând solidaritatea socială, atât cât e”, mai scrie acesta.

Agenda Schengen a avut de câștigat

Mai departe, Sebastian Lăzăroiu arată cum guvernul a reușit să profite de contextul actual pentru a promova agenda Schengen și arată în paralel modul în care partidele de opoziție au avut de suferit din cauza contextului actual al războiului. Analistul a observat că nici AUR nu mai e la fel de zgomotos.

„6. Guvernul a profitat abil de contextul regional pentru a promova din nou agenda Schengen. Să vedem dacă iese. Încă par șanse mari. Intrarea în Schengen nu e o recompensă a celor mari pentru cei mici și nici vreo iluzorie mângâiere a orgoliilor naționale. Pentru noi, ar însemna, simbolic, aderarea reală la familia europeană fără frontiere și, economic, un plus la PIB. Încă nu vreau să mă gândesc ce ar însemna un eventual eșec (și o amânare cu premiul de consolare „ridicarea MCV” este tot un eșec), însă el ar trebui să ne pună pe gânduri măcar în privința felului în care am dezvoltat până acum relațiile cu celelalte state din Uniune.

7. Pentru partidele din opoziție e o perioadă chiar mai grea decât pentru cele de la guvernare. Știu că sunt mulți care trag de urechi USR și sunt dezamăgiți de ei, însă realmente e foarte greu să faci opoziție într-o perioadă în care principalul obiectiv ar trebui să fie menținerea solidarității interne într-un vârtej internațional în care adversarul acționează deliberat pentru a o fisura. Nici AUR nu e așa zgomotos cum te-ai aștepta. Și ei au dificultăți să se adapteze la noul context. Avantajul lor este că recuperează, fără să facă mare lucru, segmentul electoral abandonat cu bună știință de PSD (am detaliat mai sus).

8. Una peste alta, ca țară, nu ne-am descurcat deloc rău în acest ultim an, extrem de turbulent și dificil pe întregul continent. Ba chiar aș zice că am câștigat și un pic de lustru sau o pojghiță de prestigiu, acționând discret, dar remarcabil în cercurile unde acțiunile statelor sunt văzute și evaluate”, a conchis analistul.

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...