Coaliția PSD-PNL a făcut terci legea care-i proteja pe avertizorii de integritate și riscă procedura de infringement. „Poate arunca în aer PNRR”

Joi, 30 Iunie 2022, ora 03:25
4584 citiri
Coaliția PSD-PNL a făcut terci legea care-i proteja pe avertizorii de integritate și riscă procedura de infringement. „Poate arunca în aer PNRR”

Joi, 29 iunie, coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR a trecut prin parlament mai multe amendamente privind protejarea avertizorilor de integritate, în ciuda avertismentelor venite din partea experților juridici și a experților din ministerul Justiției.

Proiectul a trecut pe repede-înainte după ce marți, 28 iunie, Comisia juridică a Camerei Deputaților a votat integral o serie de amendamente propuse de social-democrata Laura Vicol la proiectul de lege privind avertizorii de integritate. O zi mai târziu, acestea au fost adoptate în plen și, conform unui comunicat din partea avertizorilor, mecanismele de protecție a avertizorilor de integritate sunt diminuate, sunt încălcate prevederi constituționale și România riscă să intre în procedură de infringement pentru transpunerea selectivă a Directivei europene în materie.

Avertizorii de integritate alături de mai multe organizații civile au precizat că vor sesiza Avocatul Poporului și vor informa organismele europene relevante.

vor sesiza Avocatul Poporului și vor informa organismele europene relevante.

Acest proiect „aruncă în aer” PNRR

Președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă Radu Nicolae a precizat în urmă cu o zi că parlamentarii „n-au conștientizat că aceste amendamente nu sunt bine pregătite” și că, în ciuda argumentelor și avertismentelor, PSD, PNL, UDMR și minoritățile au făcut zid asupra acestor modificări.

Mai mult, Nicolae subliniază într-o reacție pe Facebook că legea în forma în care a fost adoptată va crea probleme majore României în raport cu Comisia Europeană precum și în privința implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„În seara asta, după 5 ore de dezbateri aprinse, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a adoptat un raport pozitiv cu amendamente pentru proiectul de lege privind protecția avertizorilor în interes public. Amendamentele adoptate sunt, in mare parte, nepotrivite, descurajează avertizarea în interes public și nesocotesc Directiva europeană. Urmează infringement! Deși reprezentanții Ministerului Justiției au repetat în continuu că adoptarea amendamentelor aruncă în aer jaloanele din PNRR și că textul legii a fost negociat la nivelul Comisiei Europene, coaliția de guvernare a mers înainte cu adoptarea de amendamente contrare Directivei. ”, a mai subliniat Radu Nicolae.

Principalele modificări

Avertizorii au prezentat principalele modificări adoptate de parlamentari care ar putea aduce României. Conform acestora, legea adoptată de Parlament a eliminat raportarea anonimă, deși anonimatul este o măsură efectivă de protecție pentru avertizori. Astfel, accentul va cădea în continuare pe avertizor și nu pe actul de avertizare, iar în practică, în loc să fie cercetate conținutul sesizărilor și încălcările legii, vor fi cercetați avertizorii, reputația, motivația și persoana acestora.

Astfel, Avertizorii de integritate sunt descurajați din start să raporteze încălcările legii, știind că majoritatea celor care au raportat până în prezent au fost persecutați în instituțiile din care fac parte. Mai mult, raportarea anonimă reprezenta o practică eficientă și în sectorul privat, practică prin care erau prevenite riscuri operaționale și reputaționale.

În al doilea rând, legea adoptată de Parlament îngrădește posibilitatea de divulgare publică a cazurilor de încălcare a legii, dincolo de prevederile Directivei europene în materie, și sub standardele deja stabilite prin Legea nr. 571/2004. Pentru a putea divulga public încălcările legii, avertizorii de integritate trebuie să aștepte minim 3 luni de la data la care au raportat atât pe canalul intern (în cadrul instituției din care fac parte), cât și pe canalul extern (către alte instituții ale statului sau Agenției Naționale de Integritate). Astfel, legea adoptată de Parlament diminuează nivelului protecției deja existent prin Legea nr. 571/2004. Se încalcă astfel art. 25, alin. 2 din Directivă (clauza tratamentului mai favorabil sau clauza de non regresiune). În practică, introducerea acestui termen de 3 luni până când divulgarea publică este permisă, le oferă angajatorilor suficient timp pentru represalii împotriva avertizorilor.

Totodată, legea adoptată de Parlament transpune selectiv Directiva europeană în materie, ceea ce va declanșa o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Nu au fost transpuse articole cheie din Directivă, care vizează: protejarea avertizorului de răspundere pentru încălcarea confidențialității (art. 13, lit. g), protejarea avertizorilor anonimi, care sunt ulterior identificați (art. 6, alin. 3), protejarea de defăimare, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecție a datelor, divulgarea secretelor comerciale (art. 21, alin. 7), prevederea măsurilor reparatorii și a compensațiilor integrale pentru prejudicii (art. 21, alin. 8) (a se vedea tabelul nr. 1 de corespondență).

Alte probleme și directive europene încălcate:

⦿ Din legea adoptată de Parlament a dispărut principiul bunei-credințe a avertizorului în interes public.

⦿ Avertizările de integritate se distrug după 2 ani, deși Directiva prevede că acestea se păstrează atât timp cât este necesar și proporțional.

⦿ Unitățile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10,000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din Directivă.

⦿ Companiile sub 50 de angajați din domeniul energiei, pieței de capital, fondurilor de investiții, asigurărilor, pensiilor facultative etc. sunt exceptate de la instituirea sau menținerea de canale interne de raportare și proceduri pentru raportarea internă și pentru întreprinderea unor acțiuni subsecvente.

⦿ Prin Legea adoptată s-au introdus formulări vagi, interpretabile, cu scopul de a reduce nivelul de protecție a avertizorilor. De exemplu, sintagma “raportarea este necesară la momentul formulării ei”, fără a se explica pentru ce să fie necesară.

⦿ Legea adoptată de Parlament a scăzut cu două treimi amenda pentru dispunerea, de cel puțin două ori, a unor represalii în considerarea aceleiași raportări.

„Unele amendamente adoptate sunt și ilogice și par a fi greșeli de limbaj, precum excluderea posibilității comunelor de a se asocia pentru a crea mecanisme de raportare interne (astfel, s-ar fi redus mult costurile). De fapt, aceste greșeli au fost intenționate. Mecanismul de raportare intern a devenit inaplicabil la nivelul comunelor (localităților mici). Nu poți avea mecanism intern de raportare dacă instituția are 7 angajați, cu tot cu portar. A fost eliminată raportarea anonimă. Au fost reduse foarte mult amenzile pentru cei care persecută avertizorii”, a mai subliniat Radu Nicolae.

Citeste si:
Cine este Asztalos Csaba, șeful CNCD. Membru al instituției încă de la înființare și președinte de 17 ani
Cine este Asztalos Csaba, șeful CNCD. Membru al instituției încă de la înființare și președinte de 17 ani
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este condus de peste 17 ani de către Asztalos Csaba, care de altfel este membru al instituției încă de la înființarea sa în 2002....
Ce interese sunt în spatele creșterilor salariale anunțate de guvern doar pentru anumite categorii de bugetari
Ce interese sunt în spatele creșterilor salariale anunțate de guvern doar pentru anumite categorii de bugetari
Guvernul n-a mai așteptat decizia CCR cu privire la două proiecte de lege privind măriri salariale pentru anumite categorii de bugetari și pregătește o Ordonanță de urgență (OUG) în...