Doctoratul lui Codruț Olaru, „reciclat” de sistemul judiciar. Cum l-a scăpat instanța de fond pe procuror, deși e clar că a copiat - MOTIVARE

Procurorul Codruț Olaru ține cu dinții atât de teza de doctorat, cât și de scaunul de cadru didactic, după ce jurnalista Emilia Șercan a demonstrat că fostul șef al DIICOT a plagiat. Procesul a ajuns la Înalta Curte, după ce Olaru a câștigat la instanța ierarhic inferioară, dar nu pe probe, ci pe chichițe juridice din Codul administrativ. Adică Olaru n-a demonstrat că a scris dintr-o suflare teza de doctorat, ci arată, proverbial, că „hoțul neprins e negustor cinstit”.

Pe data de 29 octombrie 2021, Curtea de Apel București a constatat, în esență, că nu pot exista mai multe plângeri de plagiat pe numele lui Codruț Olaru și că, dacă mai apare una, celelalte trebuie clasate.

Așa că instanța de fond i-a dat dreptate procurorului și a respins capetele de cerere formulate de jurnalista Emilia Șercan și de Asociaţia Liga Studenţilor Din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Procesul a ajuns la Înalta Curte și a primit termen pe data de 21 septembrie.

Că procurorul Codruț Olaru a copiat la greu în lucrarea de doctorat ar fi trebuit să fie clar pentru toată lumea după ce pasajele din teza lui puse în oglindă cu lucrările de unde le-a luat relevă că respectivele rânduri sunt identice.

Cine trebuia să decidă dacă Olaru e plagiator sau nu

Cu toate astea, forurile care trebuiau să constate această evidență au dat soluții diferite de-a lungul timpului. Cele două organisme sunt:

• Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU)
• Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), care este parte din CNATDCU.

Trei sesizări formulate de Emilia Șercan cu privire la teza de doctorat plagiată a lui Codruț Olaru au dus la trei situații distincte:

• În urma sesizării din 2018 CNATDCU a decis să îi mențină lui Codruț Olaru titlul de doctor.
• Sesizarea din 2019 a rămas nesoluționată.
• Sesizarea din 2020 a avut ca rezultat constatarea plagiatului de către UEFISCDI și retragerea titlului de doctor.

Procurorul o acuză pe jurnalistă că a dat copy-paste în plângeri

Codruț Olaru a depus pe rolul Curții de Apel București o acțiune prin care cere:

• Anularea deciziei de admitere a sesizării nr. 3055/7.10.2020, emisă de UEFISCDI (adică cea prin care a fost constatat plagiatul).
• Anularea deciziilor emise de CNATDCU de numire a membrilor comisiei de lucru pentru analiza sesizărilor din 2019 (cea nesoluționată) și din 2020 (în baza căreia a primit verdictul de plagiator).
• Obligarea CNATDCU de clasare a celor două sesizări (din 2019 și 2020).

Acum a venit rândul lui Codruț Olaru s-o acuze pe Emilia Șercan de plagiat, de data asta cu referire al sesizările pe care jurnalista i le-a făcut de-a lungul timpului.

„În mod concret, cu excepția referirilor de la pct. 13 (unde se face o referire generică „compilație din alte surse”), toate celelalte 18 puncte din sesizarea nr. 3276/15.11.2019 sunt preluări integrale ale textelor invocate și în sesizarea nr. 157/17.01.2018, ceea ce ar echivala cu un procent de similitudine între cele două sesizări de aprox. 95 % (diferența de 5 % este dată de aspecte neindicate de petentă). În mod categoric, acest aspect este cel puțin paradoxal, în condițiile în care ambele sesizări vizează pretinse încălcări de la respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, iar cei care le reclamă sunt în fapt cei care utilizează până la identitate „argumente de tip copy-paste” în a reclama încălcarea acestor standarde de către alte persoane”, arată Codruț Olaru în acțiunea depusă las CAB.

Olaru invocă drepturi pe care i le-ar fi dat un doctorat autentic

Codruț Olaru a mai arătat că sesizările depuse împotriva lui de către Emilia Șercan sunt „șicanatorii”, că îi afectează reputația și „drepturile salariale”, deși nu spune un cuvânt că toate chestiunile despre care vorbește au ca izvor fix teza de doctorat pe care a copiat-o din alte părți.

„Supunerea sa unei noi proceduri de verificare (cu privire la aceleași aspecte care au mai fost anterior verificate definitiv, deci în mod clar șicanatorie), dincolo de afectarea reputației profesionale, este de natură să producă și consecințe materiale, în sensul imposibilității continuării activității didactice de către un cadru didactic care face, în mod repetat, obiectul unor acuzații referitoare la nerespectarea standardelor de conduită academică, aspect care este avut în vedere în analiza anuală a oportunității continuării colaborării instituției de învățământ superior cu cadrele didactice. În același sens, trebuie luat în considerare și faptul că derularea în continuare a procedurii de verificare cu privire la reclamant ar putea conduce, ca finalitate, la pierderea nejustificată a drepturilor de natură salarială care derivă din calitatea de doctor în drept”, mai arată Codruț Olaru în actele depuse la dosar.

Emilia Șercan a făcut, la rândul său, cerere de intervenție în proces.

„Susținerea că în lipsa admiterii suspendării se poate aduce la pierderea nejustificată a drepturilor de natură salarială care derivă din calitatea de doctor - ca urmare a unei posibile decizii CNATDCU, urmată de un ordin de ministru al Educației în sensul constatării plagiatului în teza de doctorat și a retragerii titlului de doctor (actul final, propriu-zis, singurul pe care reclamantul ar putea de fapt să-l conteste) - este cel puțin penibilă. Este ca și cum s-ar solicita anularea procedurii unei cercetări disciplinare, pe motiv că afectează imaginea persoanei cercetate sau s-ar solicita dispunerea renunțării la urmărirea penală pe motiv că există riscul condamnării pentru săvârșirea unei infracțiuni”, a arătat Emilia Șercan.

Motivarea instanței: Cum l-a scăpat sistemul pe fostul șef DIICOT

Curtea de Apel București arată în motivare că, potrivit normelor în vigoare, trebuie clasate toate sesizările ulteriare ale CNATDCU care se dovedesc a avea același conținut cu sesizarea inițială (adică privesc aceeași teză de doctorat și se referă la aceleași aspecte). De aceea, magistratul a hotărât să anuleze decizia din 2020 care îl dădea drept pagiator pe Olaru și să îi mențină decizia din 2018, care îi este favorabilă.

Citită printre rânduri, instanța pare a arăta și care a fost „cheia” întregii povești: dacă CNATDCU conexa sesizările, rezultatul ar fi fost altul.

Redăm extrasele relevante din motivarea instanței:

• Este reglementată expressis verbis clasarea unei sesizări ulterioare ce are același conținut cu o sesizare anterioară, se referă la aceleași aspecte și a fost formulată în legătură cu aceeași teză de doctorat și asupra căreia a fost emisă o decizie a Consiliului general al CNATDCU.
• Așadar, în speță, dacă CNADTCU constata că sesizarea nr. 157 din 17.01.2018, pe de o parte și sesizările ulterioare nr. 3276/15.11.2019 și nr. 3055/07.10.2020, pe de altă parte, au același conținut și se referă la aceleași aspecte, trebuia să claseze sesizările nr. 3276/15.11.2019 și nr. 3055/07.10.2020, de vreme ce prin Decizia definitivă nr.15045/01.04.2020 a Consiliului General al CNATDCU se menține titlul științific de doctor în drept al reclamantului și se respinge sesizarea nr. 157/2018.
• În plus, pârâta CNADTCU nu a conexat sesizările în cauză, de vreme ce acestea vizau aceeași teză de doctorat, deși era obligatorie conexarea conform Anexei nr. 3 la Ordinul nr. 5229 din 17 august 2020. În caz contrar, s-ar ajunge în situația în care procesul administrativ și procedura de evaluare științifică nu ar avea un caracter unitar, clar și lipsit de echivoc în ceea ce privește soluționarea sesizărilor care privesc aceeași lucrare (sancțiunea care se poate aplica, în situația în care se constată nerespectarea standardelor de etică fiind unică).
• Dar, pentru a examina dacă se impunea clasarea administrativă a sesizărilor nr.3276/15.11.2019 și nr.3055/7.10.2020, Curtea trebuie să examineze dacă sesizarea nr. 157 din 17.01.2018, pe de o parte și sesizările ulterioare nr. 3276/15.11.2019 și nr. 3055/07.10.2020, pe de altă parte, au același conținut și se referă la aceleași aspecte.
• În consecință, Curtea constată că cele 5 surse invocate nu reprezintă un element de noutate la nivel bibliografic, acestea regăsindu-se în fapt, la pozițiile nr. 5, 6, 12, 14 și 17 din tabelul cuprins în sesizarea inițială nr. 157 din 17.01.2018 și au fost analizate anterior, motiv pentru care sesizarea nr.3055/7.10.2020 nu îndeplinește condiția existenței aspectelor de noutate pe care, din punct de vedere formal, orice sesizare trebuie să o îndeplinească pentru a declanșa o nouă procedură administrativă.
• De aceea, în baza textelor de lege menționate,

  Curtea apreciază că se impunea clasarea administrativă a sesizării nr.3055/7.10.2020.

• Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, precum și art. 8 și art.18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite cererea, va anula decizia UEFISCDI nr.3093/09.10.2020 și deciziile CNATDCU nr.118/25.11.2020 și nr.127/25.11.2020, va obliga pe pârâtul CNATDCU să dispună clasarea administrativă a sesizărilor nr.3276/15.11.2019 și nr.3055/7.10.2020.

MOTIVARE

Țarul CFR, „săpunit” de judecători pentru wc-urile de 800.000 de euro. Mihai Necolaiciuc a „comis în mod culpabil fapta ilicită” MOTIVARE

Judecătorii Curții de Apel București i-au închis dosarul lui Mihai Necolaiciuc, supranumit „Țarul CFR”, nu înainte de a-l „săpuni” pentru achiziția frauduloasă a peste 1.000 de...

Gheorghe Piperea l-a dat pe Nicușor Dan pe mâna ANI, apoi și-a retras sesizarea în aceeași zi. Ce decizie a luat instanța în dosarul edilului general al Capitalei

Nicușor Dan a scăpat joi, 21 septembrie, de acuzațiile Agenției Naționale de Integritate (ANI) cu privire la incompatibilitate și conflict de interese, dar rămâne cu alte două puncte din...