Ce șanse au rudele victimelor din incendiul „Colectiv” la CEDO. Avocat: „Să nu murim în spitale e un drept natural”. Soluțiile instanțelor în cauze asemănătoare

Supravieţuitorii şi rudele celor care și-au pierdut viaţa în incendiul din clubul „Colectiv” vor să ajungă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), având în vedere că procurorii au decis, recent, că nicio autoritate a statului nu este vinovată pentru lipsa tratamentului adecvat din spitale în cazul pacienților cu arsuri grave. 

Deși CEDO nu este o instanță care să verifice modul în care au deliberat pe fondul cauzei judecătorii din alte state, Andreea Garmany, avocat român care practică în Marea Britanie, a explicat, pentru Ziare.com, că în cauze asemănătoare cu cea din „Colectiv”, CEDO a restabilit drepturi fundamentale și post-mortem.

„Șansele în acest caz (n. red. „Colectiv”) nu sunt chiar predictibile, deoarece se urmează o procedură prealabilă. Înainte de a ajunge la CEDO, trebuie epuizate toate căile de atac din țară, respectiv plângere împotriva ordonanței de clasare la procurorul ierarhic superior, plângere în instanță, în cazul de față. În spețe privind dreptul la sănătate, la tratamente și proceduri medicale, CEDO a acordat daune și post-mortem, deoarece să nu murim în spitale e un drept natural, pe care statele trebuie să le ofere prin condiții, acces la îngrijiri medicale. Prima speță (n. red. cauză) care îmi vine în minte Panaitescu contra României, când CEDO a stabilit că e datoria statului să asigure dreptul la sănătate, la tratament, chiar gratuit pentru boli grave, așa cum e cancerul. Au fost acordate daune post-mortem, deoarece CEDO examinează respectarea drepturilor de bază, naturale”, a explicat sursa citată, pentru Ziare.com.

Președintele Asociației „Colectiv”, Eugen Iancu, anticipa soluția procurorilor: „Vrem dreptate, nu bani”

Eugen Iancu, cel care și-a pierdut fiul din cauza unor infecții pe care le-a luat în spital, nu din cauza arsurilor, anticipa „închiderea” dosarului care îi viza pe managerii spitalelor care nu au cerut transferul către ale spitale din Europa în cazul celor care au supraviețuit incendiului. De asemenea, Raed Arafat (șeful Departamentului pentru Situații de Urgență) și Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății, au dat explicații în fața procurorilor, însă, cei din urmă au considerat că nu sunt „vinovați” de abuz sau neglijență în serviciu, deoarece nu există „lege” care să-i fi obligat pe cei menționați mai sus să-i transfere în străinătate. Mai exact la momentul tragediei de la Colectiv (2015) România nu avea mecanism pentru transferarea pacienților cu arsuri grave la spitalele din străinătate. Procedura pentru tratarea „marilor arși” în străinătate a fost elaborată abia în 2018.

Alexandru Mihai Iancu, fiul lui Eugen Iancu, a murit la aproape trei săptămâni de la incendiul din clubul Colectiv, la Spitalul Sf. Ioan din București. A fost a 59-a victimă a incendiului.

Nu a fost transferat în străinătate, iar tatăl său spune că decesul a survenit din cauza infecțiilor nosocomiale din spital.

„Pe fiul meu nu l-au transferat. El nu a murit din cauza arsurilor, ci din cauza bacteriilor din spital. Ne așteptam să nu își asume nimeni aceste lucruri, noi vrem dreptate, nu vrem bani. Sigur că vom lua în calcul să mergem la CEDO”, menționa Eugen Iancu, într-un dialog recent cu Ziare.com.

Expert anticorupție: „Nu poți să spui că nu te obligă nimeni să iei măsuri pentru salvarea pacienților

În anul 2023, aproximativ 60 la sută din deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) nu erau puse în practică de România. Deciziile se referă la încălcarea drepturilor pacienților cronici, cu afecțiuni grave, stabilindu-se că „statul este obligat să asigure tratamente inovatoare, gratuite, făcând parte din garantarea dreptului la viață.

Ioana Cercel, expert anticorupție, cercetător la Universitatea de Stat din Trieste (Italia), a menționat, pentru Ziare.com, că în afara jurisprudenței CEDO, favorabilă pacienților care nu au primit tratament corespunzător, este revoltător modul în care s-a scuzat fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, în acest caz.

„A spus că decizia pentru transferarea pacienților nu era în atribuția sa (...), ci în cea a șefilor de la ATI. Adevărul e că era greu să dea telefoane, să se implice pentru a salva viețile unor copii, el fiind șeful a tot ce însemna Sănătate la vremea respectivă. Tu, ca autoritate a statului, nu poți să spui că nu te obligă nimeni să iei măsuri pentru salvarea pacienților. Este motiv pentru plângere la CEDO, dar și pentru dezvoltarea unor mecanisme, astfel încât alegătorii să fie siguri că își doresc siguranță în spitale, drept la sănătate, nu autorități cu astfel de replici”, ne-a menționat sursa citată.

În urma incendiului din 30 octombrie 2015 din clubul „Colectiv” au murit 65 de persoane. 27 de tineri au decedat în noaptea incendiului, iar restul victimelor au încetat din viață la câteva săptămâni după tragedie.

Câte paturi pentru „marii arși” sunt disponibile în România

În acest moment, România are 34 de paturi pentru mari arși, care sunt împărțite astfel: șase dintre ele sunt la Spitalul Floreasca, câte cinci la Spitalul de Arși din București, la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași și la Spitalului Clinic Județean Timișoara, alte trei la Spitalul Clinic „Bagdasar-Arseni” tot din Capitală și 10 paturi pentru copii la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” din Capitală. Există un singur Centru de Mari Arși în țara noastră, la Spitalul Floreasca. Ministrul Sănătății susține că se vor înființa alte trei centre pentru pacienții cu arsuri grave, până în februarie 2025.

Țara europeană în care medicii au cerut ajutorul armatei pentru a-i proteja de pacienți și rudele lor. Mai multe incidente ”rușinoase” au avut loc în ultimele zile VIDEO

Medicii din Italia au transmis apeluri disperate către Guvern marți, 10 septembrie. Ei cer Executivului să trimită armata să protejeze spitalele publice, după o serie de atacuri împotriva...

Elena Lasconi, ironie la adresa lui Ciolacu: ”Sunt supăraţi consultanţii pe mine că nu învăţ texte pe de rost”

Candidata USR pentru funcţia de preşedinte al României, Elena Lasconi, susţine că sunt supăraţi consultanţii de campanie pe ea, pentru că nu învaţă ”la virgulă” discursurile,...