Cum a fost îngropată ideea comasării alegerilor din 2024. Termenul limită a fost ratat în urmă cu câteva zile

La începutul lunii trecute PSD și PNL au readus în discuție subiectul comasării alegerilor din 2024, atunci când românii vor trebui să iasă de patru ori la vot. Cu toate astea, un termen pentru comasare a fost ratat, iar o eventuală încercare ar avea nevoie de artificii legislative.

Problema comasării alegerilor din 2024 a fost deschisă încă de anul trecut, principalii promotori ai acestei idei fiind liberalii. În mai, anul trecut, cu o lună înainte de rotativa guvernamentală, PNL a presat acest subiect în interiorul coaliției de guvernare, vrând suprapunerea localelor cu parlamentarelor, dar fără să excludă nici varianta parlamentarelor cu prezidențiale, indiferent de tur. Unul din principalele motive pentru care PNL a insistat pe ideea comasării este că la ultimul scrutin a pierdut aproximativ 1 milion de voturi între locale și parlamentare. De asemenea, liberalii motivează și prin faptul că alegătorii vor fi nevoiți în 2024 să vină de cinci ori la urne (europarlamentare, prezidențiale turul 1, prezidențiale turul 2, locale și parlamentare), fapt care va duce la scăderea treptată a masei electorale.

De asemenea, PNL promova intens la vremea respectivă în comunicarea oficială ideea că alegerile desfășurate la termen separat ar însemna costuri uriașe pentru bugetul de stat. Liberalii au prezentat atunci și un sondaj potrivit căruia 67% dintre românii cu drept de vot și-ar fi exprimat preferința pentru cuplarea unor runde de alegeri.

"Comasarea alegerilor se discută în partide. Este o variantă care este posibilă. Este posibilă constituțional, însă nu este posibil să aducem parlamentarele mai aproape. Este însă posibil să fie amânate localele. Dacă asta este o soluție sau nu vom vedea pe parcurs. Au existat prime discuții la nivelul coaliției, încă se evaluează dacă aduce ceva, că dacă n-aduce nimic nici pentru cetățean, nici pentru partide, nu trebuie făcut. Însă, confirm, există această discuție”, afirma președintele Klaus Iohannis în luna aprilie a acestui an.

Într-un final, discuțiile menționate de Iohannis nu au dus nicăieri întrucât PSD a anunțat public că se opune comasării alegerilor, iar USR și AUR au anunțat în spațiul public că vor ataca la CCR o astfel de inițiativă.

Termenul limită a fost ratat

La începutul lunii septembrie a fost redeschisă discuția privind eventuala comasare a alegerilor, premierul Marcel Ciolacu avertizând atunci că o astfel de decizie ar trebui luată până în luna octombrie astfel încât legea să intre în vigoare cu un an înainte de termenul programat al alegerilor.

„E un scenariu în calcul. Pe 9 iunie avem alegerile europarlamentare, pe 22 sau 29 septembrie ar fi alegerile locale. Nu văd temeiul legal-constituțional ca să putem muta alegerile locale până în decembrie, când s-ar putea comasa cu alegerile generale. Am ridicat tema în partid, specialiștii din partid vor analiza și vor veni cu propuneri. Dacă există modificări legislative, poate să fie primul tur pentru prezidențiale cu alegerile locale, dacă modificăm legea. În Constituție scrie clar că după alegerile generale, președintele în funcție convoacă Parlamentul. Restul ține de legi care trebuie modificate cu un an înainte de alegeri”, a explicat liderul PSD într-o conferință de presă desfășurată pe 2 septembrie la Palatul Parlamentului.

Câteva zile mai târziu, purtătorul de cuvânt al PNL Ionuț Stroe explica pentru Adevărul că liberalii nu au renunțat la această idee, motivând că este „nenatural” pentru alegători să fie chemați la trei cicluri electorale în decursul a trei săptămâni.

„De voie sau de nevoie trebuie să purtăm această discuție, pentru un anumit gen de alegeri este tardiv. Dar apropo de posibilitatea de a încerca să organizezi în comun primul tur al alegerilor prezidențiale și al alegerilor parlamentare este una reală. Nu este pentru prima oară când am face un asemenea exercițiu electoral. Înțeleg din termenii constituționali că diferența dintre tururi este undeva la o săptămână și jumătate, așa că nu văd niciun fel de motiv pentru care le-am ține separate. Avem argumente să le aducem împreună”, a precizat liberalul.

Conform Comisiei de la Veneția, o decizie privind comasarea alegerilor trebuia luată cu un an înainte de alegeri. Anul 2020 a făcut excepție din cauza pandemiei de COVID-19, când era instituită starea de urgență. Ea a permis atunci amânarea alegerilor locale până pe 27 septembrie.

Precedentul 2012

În 2012 o inițiativă similară venită din partea PDL a picat la Curtea Constituțională. Concret, decizia 51/2012 a CCR spune explicit că mandatele aleșilor locali - primari, consilieri județeni, locali și municipali - preiau regula instituită de articolul 63 al 1 din Constituției, potrivit căreia "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora".

Cu alte cuvinte, CCR a subliniat atunci că Legea administrației publice locale nr. 215/2001 spune că mandatele: primarului (art 69, al.1), consiliului județean (art.93 alin.1) și consiliului local (art.38 alin.1) sunt de 4 ani și se pot prelungi prin lege organică și doar în caz de „război, catastrofă, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav".

Politico: Curtea Constituțională a României aruncă politica românească în confuzie, cu două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale

Curtea Constituțională a României a luat decizia potențial incendiară de a anula alegerile prezidențiale din țară, după ce serviciile de securitate au avertizat că votul a fost...

Liderul deputaților UDMR: „Extremiștii pot ajunge la 80% în Parlament în 2028 dacă nu reușim în acești patru ani să rezolvăm problemele”

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond spune că viitoarea coaliție de guvernare va fi una dificilă. El e de părere că extremiștii pot ajunge la 80% în Parlament, în anul 2028, dacă...