Intrarea României pe deplin în spațiul Schengen pe 12 decembrie deschide porțile unei mobilități sporite pentru transportatori, așa cum au declarat triumfător liderii politici la momentul acordului final acordat de Consiliul JAI. Cu toate acestea, problemele create de implementarea sistemului RO e-Transport au creat încă de la intrarea în vigoare bariere costisitoare pentru mediul de afaceri și prea puține amendamente au fost făcute la legislația inițială pentru a adapta sistemul de stat la noua realitate comercială a țării.
Criticat pentru complexitatea și lipsa de uniformitate la nivel european, sistemul încă generează confuzie și costuri ridicate. În prezent, astfel, timp ce Schengen ar trebui să elimine controalele de frontieră, companiile românești se confruntă adesea cu refuzuri din partea partenerilor străini de a se conforma cerințelor locale, pe fondul unei lipse acute de unitate legislativă la nivel european, ceea ce lasă firmele expuse sancțiunilor dure aplicate de ANAF.
„Nu ajută și nici nu încurcă cu absolut nimic Schengen-ul relația cu RO e-Transport. Din contră. RO e-Transport încurcă Schengen-ul pentru că partenerii clienților nu înțeleg sistemul din România, ignoră total și nu pun preț pe obligațiile pe care le au partenerul lor”, a explicat pentru Ziare.com expertul contabil Valentina Saygo.
Valentina Saygo a oferit exemplul unei firme din România care cumpără marfă austriacă, iar la intrarea în țară trebuie transmise o serie de informații, precum codul UIT, care trebuie să figureze pe documentele de transport. „Sunt situații în care cumpărătorul român se trezește cu camionul la ușă fără să aibă acest cod UIT. Din păcate RO e-Transport nu a fost implementat uniform în Europa. Noi suntem printre vitejii care au implementat RO e-Transport pe același principiu de Făt Frumos într-o ambiție de a le face repede pe toate, dar nu ne ajută. În ceea ce privește reducerea costurilor de transport, îi ajută pe transportatori intrarea în Schengen.”
Codul UIT (Codul Unic de Identificare a Transportului), amintim în acest context, este un identificator unic generat de sistemul RO e-Transport pentru fiecare transport de bunuri monitorizat. Acesta este asociat cu informațiile declarate de către operatorii economici sau transportatori și este necesar pentru a valida legalitatea transportului. Codul UIT trebuie obținut înainte de începerea transportului și este folosit pentru a asigura transparența și monitorizarea bunurilor, contribuind la prevenirea evaziunii fiscale și a comerțului ilicit, iar nedeținerea acestuia poate atrage sancțiuni severe, inclusiv confiscarea mărfurilor.
Saygo a punctat faptul că adaptarea reală a RO e-Transport va depinde foarte mult și de modul în care se va construi strategia fiscală în noul Guvern care se stabilește în această perioadă din coaliția pro-europeană din Parlament, sistemul de monitorizare al transporturilor de mărfuri făcând parte din seria de modificări făcute de Guvern pe repede înainte, care a născut probleme serioasă în rândul transportatorilor comerciali în ultimul an.
Problemele cu inadvertențe în calibrarea sistemului RO e-Transport la nevoile din teren, pentru transportatori, au fost invocate deseori în ultimele luni. De pildă, începând cu 1 iulie 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a intensificat controalele pentru respectarea sistemului RO e-Transport, conform unui comunicat oficial. Inspectorii antifraudă au verificat mai ales existența codurilor UIT pentru bunurile monitorizate. Doar în primele zile de operațiuni, desfășurate între 1 și 4 iulie, au implicat verificarea a 6.100 de vehicule, dintre care multe nu respectau obligațiile legale de declarare a bunurilor în sistem sau nu dețineau documente justificative. Abaterile au atras sancțiuni totale de peste 20,48 milioane lei, incluzând amenzi contravenționale și confiscări, amintea la vremea respectivă Startupcafe.ro.
Mai ales în contextul acordării unor amenzi usturătoare și confiscarea mărfurilor (la care s-a renunțat între timp) RO e-Transport a stârnit numeroase critici și controverse, fiind perceput de experții fiscali ca un sistem ce încalcă principiile Uniunii Europene. „Deși conceput să reducă decalajul de TVA, sistemul este incompatibil cu directivele europene și cu principiile proporționalității și liberei circulații a mărfurilor”, a declarat pentru Hotnews Alexandru Pop, tax manager la TPA România, în perioada efectuării controalelor în lanț de vara aceasta. Mai mult, un sistem similar din Ungaria a fost subiectul unei proceduri de infringement în 2017, Comisia Europeană concluzionând că regulile impuse contravin libertății de a desfășura afaceri, garantată de Carta Drepturilor Fundamentale a UE, arată sursa citată.
Un alt reproș adus de experții fiscali ține de extinderea obligațiilor și asupra bunurilor care nu prezintă risc fiscal ridicat. Sancțiunile pentru neconformitate variază între 20.000 și 100.000 de lei, iar confiscările întregii valori a pus pe jar mediul de afaceri împotriva autorității fiscale.
Potrivit TPA România, „această procedură implică costuri ridicate, ajustări IT și disponibilitate continuă pentru modificări, mai ales în contextul schimbărilor imprevizibile ale condițiilor de transport”.
Un alt element care a dat de furcă sectorului privat a fost neclaritatea legislației și dependența de furnizorii străini în cazul anumitor tipuri de transporturi intracomunitare. Mai ales în contextul în care, România va trebui să își deschidă mai larg piața de aprovizionare către șoferi străini și companii care cooperează în zona Schengen, economiștii atrăgeau atenția încă de vara trecută că „furnizorii străini pot fi reticenți în a colabora, dat fiind costurile și eforturile suplimentare implicate. Acest context lasă companiile românești expuse riscurilor unor sancțiuni disproporționate, care penalizează nu doar faptele ilicite, ci și dificultățile tehnice sau birocratice de a se conforma”, a completat pentru Hotnews Alexandru Pop.
Ordonanța 129/2024 – prima corelare reală a sancțiunilor cu frecvența și gravitatea abaterilor. Confiscarea bunurilor a fost eliminată.
După un an dificil pentru transportatori, vestea intrării în Schengen a fost și precedată de o ordonanță de urgență emisă de Guvern care elimină în mare parte confiscarea mărfii de pe lista sancțiunilor.
Astfel, începând cu 21 noiembrie 2024, regimul sancțiunilor pentru nerespectarea obligațiilor de raportare în cadrul sistemului RO e-Transport a fost modificat printr-un calendar gradual de implementare. La prima abatere, nu mai este prevăzută confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate, iar de la a doua abatere, aceasta variază progresiv: 15% din valoare la a doua abatere, 50% la a treia și 100% de la a patra abatere. Amenda contravențională rămâne constantă, fiind cuprinsă între 10.000 și 50.000 de lei pentru persoanele fizice și între 20.000 și 100.000 de lei pentru persoanele juridice. Noile măsuri răspund solicitărilor mediului de afaceri, care a criticat severitatea disproporționată a sancțiunilor aplicate până acum.
Un element important este posibilitatea de a modifica datele despre bunurile transportate, inclusiv după expirarea termenului de valabilitate al codului UIT, până la data de 25 a lunii următoare finalizării transportului. Cu toate acestea, raportarea inițială corectă rămâne esențială, deoarece modificările ulterioare pot afecta profilul de risc fiscal al contribuabilului. De asemenea, a fost instituit un registru electronic centralizat pentru monitorizarea sancțiunilor, asigurând aplicarea graduală și corectă a acestora, având în vedere implicarea mai multor autorități în proces.
În plus, sancțiunile pentru transferul datelor de poziționare a vehiculelor în sistem sunt în prezent suspendate până la 31 martie 2025, iar anumite categorii de contribuabili, cum ar fi Operatorii Economici Autorizați, beneficiază de amânarea aplicării contravențiilor până la 1 ianuarie 2025. Modificările au fost motivate de Executiv prin încercarea de echilibrare a aplicării sancțiunilor și să ofere contribuabililor oportunități de conformare fără riscul unor penalizări excesive pentru erori neintenționate.
Ultimele măsuri de regândire a sancțiunilor și amânarea aplicării lor este un prim pas, însă pe măsură ce toate controalele de frontieră vor fi ridicate pe parcursul anului 2025, devine din ce în ce mai imperativ pentru autorități să racordeze sistemul de monitorizare și raportare a transportului de mărfuri, atât intern, cât și extern, astfel încât intrarea în Schengen să aducă beneficiile promise în lanț pentru comercianți și transportatori. Iar un prim pas va fi reglementarea coerentă cu vecinii de peste graniță a acelui cod UIT, care încă creează breșe birocratice greu de gestionat de contabili și costisitoare pentru sectorul privat.