Creștere moderată a schimburilor comerciale româno-germane în 2024. Antreprenorii cer energie mai ieftină și bani mai mulți pentru educație. România rămâne atractivă pentru investiții.
Schimburile comerciale dintre Germania și România au însumat anul trecut 42,1 miliarde de euro, o creștere moderată, cu aproape un procent, față de 2023. România se situează, astfel, pe locul 17 între partenerii comerciali ai Germaniei, conform cifrelor publicate de Biroul Federal de Statistică, Destatis, și citate de Camera de Comerț și Industrie Germană din România (AHK Rumänien).
Importurile din România s-au ridicat la 19,8 mld. EUR (+1,4%) iar exporturile Germaniei către România au atins 22,4 mld. EUR (+0,6). În total, notează Destatis, a fost vorba despre o creștere de 0.9%, un plus minor, mult sub performanțele din alți ani, când au fost înregistrate valori chiar și de zece ori mai mari. Iar vina nu este neapărat a României.
"România a reușit să își afirme poziția printre cei mai importanți 20 de parteneri comerciali ai Germaniei, ceea ce subliniază importanța relațiilor economice bilaterale. Totuși, în comparație cu anul precedent, creșterea a fost moderată, fapt care se explică prin actuala situație economică dificilă din Germania și din Uniunea Europeană", este de părere Sebastian Metz, directorul general al AHK Rumänien.
Competitivitate, adică energie mai ieftină și investiții în educație
În opinia reprezentantului mediului german de afaceri din România, creșterea poate fi impulsionată "dacă ne concentrăm pe creșterea competitivității". Aceasta înseamnă, în opinia lui Metz, "costuri mai mici la energie, reducerea procedurilor birocratice pentru companii, un mediu mai bun pentru inovații, dezvoltarea competențelor corespunzătoare" precum și "reducerea barierelor existente" care obstrucționează piața unică europeană. În plus, în cazul României, AHK transmite un mesaj-apel la creșterea cheltuielilor pentru educație și cercetare până "cel puțin la nivelul mediei europene".
În comunicarea AHK, Metz a apelat la Guvernul României să pledeze pentru ca Europa să încheie cât mai repede acorduri comerciale internaționale cu alte regiuni ale lumii, pentru a echilibra potențiala deteriorare a relațiilor cu partenerii tradiționali. Reprezentantul Camerei de Comerț germane s-a referit, desigur, la introducerea de către administrația de la Washington a taxelor comerciale care pun în dificultate schimburile Uniunii Europene cu Statele Unite.
Investiția în competențele angajaților și în formarea lor continuă este prioritatea AHK pentru anul 2025. Peste 670 de firme fac parte din AHK Rumänien, platformă care susține companiile germane la intrarea lor pe piața românească și le este totodată partener firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020 funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova.
Interes german pentru relocarea producției în România
În afara companiilor care fac parte din această platformă de networking și schimb de informații dedicată mediului german de afaceri, în România funcționează aproape zece mii de firme mixte implicate într-o largă diversitate sectorială, de la retail sau industria auto la energie și telecomunicații. Unele au cifre anuale de afaceri de ordinul miliardelor de lei și creează zeci de mii de locuri de muncă. Cele mai multe companii - aproape jumătate din investiții - sunt concentrate în județele Timiș, Brașov și Prahova.
Într-o analiză publicată chiar într-a doua zi după primul tur al alegerilor prezidențiale anulate de la sfârșitul anului trecut, agenția federală de promovare a comerțului și investițiilor GTAI, aflată sub autoritatea guvernului de la Berlin, observa că investitorii germani se așteaptă la perspective de afaceri ușor tulburi pentru 2025.
Cele mai mari riscuri de afaceri au fost percepute ca fiind creșterea costurilor forței de muncă și deficitul permanent de muncitori calificați. Există și temerea că mediul fiscal se va înrăutăți în viitor, deoarece guvernul va trebui să facă ceva în privința deficitului bugetar structural ridicat. Comunitatea germană consideră că o politică fiscală echilibrată ar putea începe de la combaterea mai eficientă a evaziunii. GATI și-a bazat prognozele pe estimările AHK România, care a evaluat perspectivele pentru companiile germane pe anul 2025 ca fiind stabile. România, scrie GATI, "devine din ce în ce mai importantă ca locație pentru cercetare și dezvoltare și tot mai mult ca piață de achiziții".
La începutul acestei luni a fost publicat și un sondaj realizat de firma de audit KPMG (German CEE-Business Outlook 2025) și care arată că pentru economia germană Polonia și România - și, la un moment dat, Ucraina - sunt destinate dorite pentru relocarea proceselor de producție, în condițiile în care tot mai mulți antreprenori se plâng că situația economică dificilă din Republica Federală îi determină să-și mute firmele în străinătate.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.