România a reușit să obțină un post de vicepreședinte în noua componență a Comisiei Europene, însă nu pe cel spre care a dat de înțeles premierul Marcel Ciolacu că țintește, cel economic. Roxana Mînzatu urmează să preia portofoliul Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie, despre care analiștii de politică externă arată că este o poziție bună, atrăgând însă atenția asupra așteptărilor create la nivelul conducerii Executivului român.
Anunțul privind obținerea portofoliului Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie a venit inițial prin premierul Marcel Ciolacu, care a prezentat performanța într-o postare pe Facebook, anunțând postul de vicepreședinte pentru care a fost desemnată propunerea României de comisar european, Roxana Mînzatu.
„Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, România a obținut poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene și unul dintre cele mai importante portofolii”, a transmis șeful Guvernului român, susținând că țara noastră devine parte a deciziei în Uniunea Europeană, prin posturile obținute în actualul mandat și în Parlamentul European, poziția de vicepreședinte al Legislativului european, deținută de Victor Negrescu, poziția de președinte al Comisiei REGIO, deținută de Dragoș Benea.
De partea cealaltă a Coaliției, liberalul Siegfried Mureșan a anunțat un eșec, argumentând că „portofoliul obținut de prim-ministrul Ciolacu este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține”. Portofoliul are un titlu „pompos”, însă „nu are o componentă economică”, a explicat liberalul.
Nemulțumiri au fost exprimate și din USR, care a transmis într-un comunicat de presă că, „în ciuda declarațiilor pompoase despre negocieri și influența țării noastre la nivel european, România primește un portofoliu fără putere reală: Educație, Locuri de muncă și Drepturi Sociale, domenii în care Uniunea Europeană nu are pârghii concrete de acțiune”.
În schimb, fostul șef al USRPLUS, Dacian Cioloș, care a deținut și funcția de comisar european pentru Agricultură, a scris într-un mesaj public transmis pe Facebook că „Guvernul a obținut acum acest lucru și toți cei care au negociat trebuie felicitați”, subliniind sprijinul de care are nevoie Roxana Mînzatu, dar și că este vorba despre „un portofoliu pe care se poate construi mult pentru că așteptările sunt mari pe aceste domenii atât la nivelul cetățenilor, cât și într-o parte importantă a spectrului politic”.
Contactat de Ziare.com, analistul de politică externă, Radu Magdin, a explicat că „portofoliul este unul bun”, amintind însă că așteptările au fost țintite de către conducerea Executivului într-o altă direcție, lucru care ar trebui corectat pe viitor. „Noi trebuie să ne învățăm lecțiile la capitolul negocieri europene, inclusiv ca managementul așteptărilor”, a punctat Radu Magdin.
„În primul rând, aș spune faptul că România ar trebui să se maturizeze un pic, atât în ceea ce privește așteptările și pretențiile sale europene, cât și în ceea ce privește dimensiunea acțiunii sale europene și naționale. Spun asta pentru că de abia acum, în contextul negocierilor pentru comisarul european, am văzut ce înseamnă să fii ”lider regional”, cum spunem noi că suntem, și o țară constructivă în ceea ce privește Ucraina și jocul european, dar și ce înseamnă să ai deficite bugetare, datorie publică mare, deficit de cont curent, deficit comercial și nu numai. Deci trebuie să înțelegem că dincolo de importanța politică sau geopolitică a unei țări, în orice negociere te auto faultezi dacă ai prea multe deficite și ar trebui să încercăm pe viitor să le compensăm, nu doar să mizăm pe o atitudine relativ provincială, de liniștire a Bruxellesului, pentru că Bucureștiul este „băiat bun” sau România este ”fată bună”. Portofoliul este unul bun. Sigur că se putea să fie unul și mai bun și aici, de fapt, este o problemă de management, de așteptare a Guvernului”, a explicat Radu Magdin, arătând că Executivul român „a mizat foarte mult pe ceea ce numește portofoliu economic”.
Potrivit analistului portofoliul este unul economic, în sens larg. „Tot ce ține de zona de locuri de muncă, esențială în momentul de față în Europa, care trece prin mai multe crize în paralel. Locurile de muncă categoric țin de zona economică. Întrebarea este ce pârghii ai tu comisarial în acest sens. Când măsori puterea unui comisar, o măsori fie prin zona regulatorie, în condițiile în care în etapa cu pricina urmează propuneri de legislație, și atunci comisarul respectiv este influent din punct de vedere al reglementărilor. (...) Din acest punct de vedere poziția comisarului nu este una puternică”, a mai arătat Radu Magdin.
Analistul a punctat însă că poziția este una puternică din punct de vedere al fondurilor și al dinamicii acestui deceniu, fiind de părere că rolul i se va potrivi Roxanei Mînzatu, care pare a fi „hotărâtă să meargă dincolo de formalisme”. Funcția de Vicepreședinte al Comisiei Europene este însă mai degrabă un „bonus formal”, pentru că nu adaugă o influență portofoliului în sine.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a subliniat că, realizând o comparație cu alte state, „nu vedem că foarte mulți ar sta mai bine decât candidatul susținut de România”. Ștefan Popescu este în același timp de părere că Roxana Mînzatu va putea să îndeplinească funcția fără probleme.
„Este un post de vicepreședinte și acest lucru este un aspect notabil pentru România, este pentru prima oară de când suntem în Uniunea Europeană, când deținem o poziție de vicepreședinte al Comisiei Europene, iar acesta este un succes care va conta nu numai pentru România, dar și pentru Partidul Social Democrat”, a mai punctat Ștefan Popescu.
Potrivit analistului, „greutatea postului mai depinde și de felul în care vom știi să articulăm prioritățile europene ale României cu această poziție deținută și bineînțeles de modul în care titulara acestei poziții va știi să îi dea anvergură, conținut și vizibilitate”.
„Sigur, nu are greutatea portofoliilor de la industrie, apărare, agricultură, buget, dar este totuși un post relevant, având în vedere și această dublă calitate, aceea de vicepreședinte al Comisiei Europene. În acest context ne punem întrebarea dacă România ar fi trebuit să primească un post mai important, trebuie să avem în vedere următoarele aspecte: ponderea la nivel European, să ne întrebăm dacă România avea capacitatea să obțină în mod real, ca stat, dincolo de capacitatea de negociere, a unui post mai important”, a mai adăugat Ștefan Popescu, subliniind în același timp că negocierile trebuie să țină seama de prioritățile familiei politice căreia i-a fost atribuit acest post, socialiștii optând pentru un astfel de post, dar și că negocierile pentru portofolii se poartă cu toate statele, context în care se observă faptul că state puternice nu au reușit să își îndeplinească obiectivele.