Liderii europeni s-au întâlnit vineri, 8 noiembrie, la Budapesta, pentru a discuta viitorul economic al blocului, sub umbra unei competitivități scăzute și a unui nou mandat al lui Donald Trump la Casa Albă. În ciuda unei declarații comune, blocul european pare încă fragmentat, iar analiștii apreciază că pașii anunțați sunt insuficienți pentru a pregăti continentul pentru ce urmează în următorii ani.
Prezent la întâlnire a fost și Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, care are acum misiunea de a relansa competitivitatea blocului în fața unei politici protecționiste a Statelor Unite. Printre principalele obiective se numără revizuirea abordării industriale a blocului comunitar, analizează Financial Times.
Întâlnirea din Ungaria a fost marcată de amintirea marii crize financiare de acum mai bine de 10 ani, ale cărei efecte le resimte și astăzi continentul. În acea perioadă tulbure, germanii, olandezii, grecii și portughezii s-au acuzat reciproc de periclitarea proiectului european. Acum, aceste probleme urcă din nou la suprafață, în contextul în care Uniunea se confruntă cu întrebarea relevanței sale în economia globală.
Sentimentul de criză a fost alimentat săptămâna trecută de realegerea lui Trump la conducerea Statelor Unite. Analiștii băncii de investiții Goldman Sachs consideră că promisiunile sale de a impune taxe vamale suplimentare la importurile americane din Europa și de a cere continentului să cheltuiască mai mult pentru propria apărare vor reduce și mai mult creșterea economică în UE. Trump a promis, de asemenea, să elimine o mare parte din legislația privind protecția mediului, iar liderii europeni văd o astfel de măsură ca un nou dezavantaj pentru companiile de pe continent.
După pandemie, statele membre au fost mai unite ca în alte momente istorice, lucru care s-a văzut și în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. În schimb, contextul actual pune în vedere distanțele dintre state, conform Financial Times. Una dintre probleme este dată de finanțarea necesară pentru relansarea competitivității.
În raportul său despre starea economică a Uniunii, Draghi a sugerat că vor fi necesare investiții suplimentare de 800 de miliarde de euro în fiecare an pentru a atinge obiectivele, iar o parte din această sumă va veni inclusiv din bani publici. În același timp, decidenții sunt în postura de a reduce cheltuielile ca răspuns la noile norme ale UE menite să reducă povara datoriei publice, care a crescut după stimulul din perioada pandemiei și pe fondul subvențiilor pentru energie.
„Nu trebuie să fie un război sau o pandemie pentru a recunoaște că ne confruntăm cu probleme profunde legate de competitivitatea noastră, care trebuie abordate”, a declarat prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, pentru FT, descriind problema drept „elefantul din cameră”.
Presiunea de austeritate lasă puțin spațiu de manevră pentru noi investiții publice în domenii de interes, de la ecologizarea economiei la infrastructura digitală și apărare. În prezent, statele membre beneficiază de Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), finanțat din datorii în valoare de 724 de miliarde de euro. Această facilitate va expira în 2026. În acest context, statele mai „frugale” spun că nu sunt dispuse să accepte emiterea obligațiunilor comune, să contribuie mai mult la bugetul european sau să împuternicească Uniunea să își crească veniturile.
„Să depășești în tehnologie și să fii autonom în materie de apărare sunt, în esență, bilete de loterie foarte scumpe. Nu există nicio garanție că, dacă cheltuiești bani, îți va fi mai bine. Dar șansele sunt mult mai mari decât la o loteria comună, iar câștigurile sunt enorme. Vrei să cumperi aceste bilete”, spune Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru Economie Internațională. Acesta adaugă că politica fiscală de contracție riscă să facă continentul să piardă astfel de oportunități.
Liderii UE urmau să convină asupra unei declarații în cadrul reuniunii de la Budapesta, care să includă o linie privind necesitatea de a „explora dezvoltarea de noi instrumente” pentru nevoile financiare viitoare. Dar oficialii minimalizează importanța a ceea ce unul dintre ei descrie drept „formulare inofensivă, goală”.
În 2020, Uniunea Europeană a făcut în premieră pasul de a emite datorii comune în valoare de până la 800 de miliarde de euro pentru a finanța programul NextGenerationEU, menit să ajute țările să se pună pe picioare după pandemie. Inițiativa s-a bazat pe marele pariu care stă la baza proiectului european: țările contribuie la bugetul comun al blocului în funcție de bogăția lor și primesc fonduri în funcție de nevoile lor relative. Fondurile de coeziune, concepute pentru a ajuta regiunile individuale să atingă nivelul mediu de bunăstare al UE, sunt cel mai evident exemplu al acestui compromis fiscal.
„Desigur, există lucruri care nu sunt rezolvate și pe care Consiliul European va trebui să le rezolve. Iar acest lucru este legat de bani. Suntem de acord că trebuie să investim mai mulți bani. Dar întrebarea este cum plătim? Ce parte este publică, ce parte este privată? Solidaritatea ar trebui să funcționeze pe ambele părți. Dacă vrem să ajungem la un compromis, dacă vrem să ajungem la un acord, trebuie să ne asigurăm reciproc că suntem serioși și că solidaritatea nu înseamnă doar să mutăm bani dintr-un buzunar în altul, ci și ca cel care primește mai mulți bani să facă ceea ce este necesar”, spune Charles Michel, președintele Consiliului European pentru FT.
Diferențele dintre țări la nivel de contribuții sunt evidente. În 2023, Germania a contribuit cu peste 20 de miliarde de euro la UE, urmată de Franța, cu mai puțin de jumătate din această sumă, și de Olanda, cu aproximativ 6,3 miliarde de euro. De partea cealaltă, statul care a primit cele mai multe fonduri este Polonia, cu aproape 7,5 miliarde de euro, urmat de România, cu puțin sub 5,9 miliarde de euro, și Belgia, cu 4,8 miliarde de euro, arată datele Comisiei, citate de publicația britanică.
Urmează negocieri aprinse pe tema următorului buget pe șapte ani al UE, în prezent limitat la 1% din produsul intern brut european. Totuși, nevoile continentului sunt mult mai mari de atât, iar Draghi evaluează suma la echivalentul a până la 4,7% din PIB-ul UE pe an.
Situația de peste ocean nu îmbunătățește lucrurile. Victoria lui Trump nu a făcut decât să crească posibilele costuri. Viitorul comisar pentru Apărare al UE a declarat săptămâna aceasta că numai sistemul continental de apărare aeriană ar costa 500 de miliarde de euro, cu aproximativ 50% mai mult decât cheltuiesc statele membre în fiecare an pentru apărare.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a exclus în mod explicit mai multe datorii comune pentru finanțarea investițiilor, insistând fie pe contribuții naționale, fie pe noi taxe la nivelul UE. „Nu există alte modalități de finanțare a proiectelor viitoare”, a declarat ea recent.
Cu toate acestea, statele membre nu sunt prea interesate de oricare dintre variante; pentru multe țări, acordarea unei puteri sporite Bruxelles-ului în materie de creștere a veniturilor este de neconceput, iar o creștere a contribuțiilor nu este cu mult mai populară.
Liderii europeni au semnat o declarație în care se pun de acord să susțină competitivitatea. Președinta von der Leyen a pus accentul pe faptul că există prea multe bariere în calea inovației, că investițiile trebuie să crească, iar accesul la capital să fie mai facil. În plus, șefa Comisiei a vorbit despre un plan de a reduce costurile europene ale energiei, mult mai mari decât în SUA, relatează The Guardian.
„Am amânat prea multe decizii importante în așteptarea consensului (între state – n.r.). Acel consens nu s-a materializat și rezultatul a fost că am suferit o creștere economică mai mică și acum stagnare”, a declarat Mario Draghi pentru reporteri. Din perspectiva fostului șef al BCE, împrumuturile comune sunt indispensabile, dar prioritatea trebuie să fie „o adevărată piață unică de capital” pentru a permite mișcarea investițiilor și economiilor între state.
În documentul semnat de reprezentanții statelor este subliniată nevoia de a dereglementa și impulsiona sectoare cheie, precum apărarea, biotehnologiile și inteligența artificială. În plus, apare și necesitatea de a „explora” noi opțiuni de finanțare publice și private.
În fața acestor vești, analiștii nu au fost impresionați. „Nu pare din această declarație inițială a liderilor europeni că au priceput enormitatea provocărilor pe care le pune al doilea mandat al lui Trump”, spune Mujtaba Rahman, de la Grupul Eurasia. „Europa nu este pregătită pentru asta”, adaugă economistul-șef al Allianz, Ludovic Subran, pentru Guardian.
