Ce poate să facă un angajat dacă este amenințat cu concedierea. „Poate fi decisiv în salvarea locului de muncă”

Tot mai multe companii au anunțat anul acesta disponibilizări de personal, în contextul în care au avut probleme cu bugetele sau s-au confruntat cu diverse crize.

În 2024, mai multe companii tehnologice de renume din Europa au anunțat reduceri masive de personal.

Şi industria auto europeană s-a confruntat cu o serie de provocări majore, care determină închideri de fabrici și reduceri semnificative de personal. În special, în Germania.

Şi în România au fost firme care au recurs la disponibilizări, iar analiştii economici anunţă că fenomenul va continua.

Avocatul specializat în dreptul muncii, Silviu Faier, a vorbit într-un interviu pentru Ziare.com ce trebuie să facă angajaţii în cazul în care se află în faţa unei astfel de situaţii.

“Angajații trebuie să se asigure că au dreptul la un preaviz rezonabil și că motivele de concediere nu sunt abuzive. Orice clauză care permite concedierea fără un motiv clar sau fără o notificare adecvată trebuie să fie analizată cu atenție”, a declarat Silviu Faier, avocat.

Legislaţia în vigoare prevede compensaţii şi dreptul la şomaj pentru cei daţi afară. Silviu Faier explică faptul că sindicatele joacă un rol esenţial în relaţia dintre angajat şi angajator.

“Când un angajat este amenințat cu concedierea, implicarea sindicatului poate fi decisivă în salvarea locului de muncă. Sindicatele, organizate la nivelul companiilor, dispun de resurse și expertiză necesare pentru a interveni în astfel de situații, având ca principal obiectiv apărarea intereselor membrilor lor.

O formulă de succes a acțiunii sindicale implică examinarea acuzelor care au dus la decizia de concediere. Se pot analiza circumstanțele, identificând eventuale nereguli procedurale sau discriminări care ar putea justifica contestarea concedierii. Această intervenție poate oferi angajatului oportunitatea de a-și prezenta cazul într-un mod structurat și sprijinit”, a declarat avocatul.

Iar sindicatele dispun și de puterea de a negocia cu managementul companiei pentru a ajunge la soluții alternative, cum ar fi recalificarea, transferul sau suspendarea temporară a activității în loc de concediere.

„Sindicatele au evoluat de-a lungul timpului ca entități fundamentale în relația dintre angajați și angajatori. În contextul economic contemporan, sindicatele au fost recunoscute nu doar ca organizații de apărare a drepturilor lucrătorilor, ci și ca actori esențiali în stabilirea unui echilibru între puterea acestora și autoritatea companiilor. Această lucrare își propune să exploreze puterea juridică a sindicatelor în companii și impactul pe care acesta îl are asupra angajaților.

Puterea juridică a sindicatelor este reglementată de legislația muncii, care variază de la o țară la alta, dar care are ca scop principal protejarea drepturilor muncitorilor. În majoritatea țărilor, sindicatele au dreptul de a negocia contracte colective de muncă în numele membrilor lor. Aceste contracte stabilesc termenii și condițiile angajării, inclusiv salariile, programul de lucru, orele suplimentare și alte beneficii. Astfel, prin intermediul negocierii colective, sindicatele își exercită puterea juridică și devin mediatori între angajați și angajatori, asigurând un climat de muncă mai echitabil”, a declarat Silviu Faier.

Iar dacă angajatul ajunge în fața instanțelor de judecată, poate fi reprezentat de sindicat.

“Mulți angajați, în special cei din sectoare vulnerabile, pot fi reticenți în a contesta abuzurile lucrând sub presiunea fricii de a-și pierde locul de muncă. Sindicatele oferă astfel o protecție juridică, prin care angajații se pot simți susținuți în demersurile lor legale”, a adăugat specialistul în dreptul muncii.

Sindicatele au şi puterea juridică de a organiza greve şi proteste.

“Sunt studii care arată că muncitorii care sunt membri ai sindicatelor au, în medie, salarii mai mari decât cei care nu sunt membri. Aceasta se datorează puterii de negociere pe care o oferă sindicatele, care facilitează obținerea unor condiții mai bune de muncă. De asemenea, beneficiază de o mai bună protecție împotriva concedierilor abuzive și, pe termen lung, sindicatele contribuie la stabilitatea locurilor de muncă.

Pe lângă aspectele economice, joacă un rol important și în promovarea condițiilor de muncă sigure și sănătoase. Multe din reglementările care protejează sănătatea și securitatea muncitorilor privind din activismul sindical și din presiunea exercitată asupra angajatorilor pentru a implementa politici adecvate. Acest lucru se traduce nu doar în beneficiile imediate ale angajaților, ci și în îmbunătățirea calității vieții acestora pe termen lung”, a adăugat Silviu Faier.

Şomajul în UE

Rata şomajului în zona euro s-a situat la 6,3% în octombrie, stabilă faţă de luna precedentă, în timp ce în cazul Uniunii Europene rata şomajului s-a menţinut la 5,9%, arată datele publicate de Eurostat.

În România, rata şomajului s-a situat la 5,4% în octombrie, în scădere faţă de un nivel de 5,6% septembrie.

În cifre absolute, 12,971 milioane de persoane din UE erau în şomaj în octombrie, dintre care 10,841 milioane în zona euro. Comparativ cu situaţia din septembrie, numărul şomerilor a scăzut cu 70.000 persoane în UE şi cu 3.000 de persoane în zona euro.

În octombrie, 2,995 de milioane de tineri (sub 25 de ani) din UE erau şomeri, dintre care 2,427 milioane în zona euro. Rata şomajului în rândul tinerilor era de 15,2% în UE şi de 15% în zona euro, după ce în septembrie rata şomajului era de 15,3% în UE şi de 15% în zona euro.

În rândul femeilor, rata şomajului în octombrie era de 6,1% în UE, stabilă comparativ cu luna precedentă, în timp ce în rândul bărbaţilor era de 5,7%, în scădere faţă de 5,8% luna anterioară. În zona euro, rata şomajului în rândul femeilor se situa la 6,5% în octombrie, stabilă comparativ cu luna precedentă, în timp ce în rândul bărbaţilor era de 6,1%, de asemenea stabilă faţă de septembrie.

Cele mai mici rate ale şomajului din UE au fost înregistrate în Cehia (2,6%), Malta (3%), Polonia (3,1%) şi Germania (3,4%). La polul opus, cele mai ridicate rate ale şomajului au fost înregistrate în Spania (11,2%) şi Grecia (9,8%).

Criteriul utilizat de Eurostat pentru a defini şomajul este cel al Biroului Internaţional al Muncii (BIM). Şomerii, conform definiţiei BIM, sunt persoanele în vârstă de 15-74 de ani care îndeplinesc simultan următoarele trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate luni, în România rata şomajului în octombrie 2024, în formă ajustată sezonier, s-a situat la 5,6%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de septembrie, fiind cu 0,8 puncte procentuale mai mare în rândul bărbaţilor decât la femei.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15 - 74 de ani) estimat pentru octombrie 2024 a fost de 441.100 de persoane, în scădere faţă de luna precedentă (457.800 persoane), dar şi raportat la aceeaşi perioadă a anului precedent (453.900 persoane).

Datele INS relevă faptul că rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) rămâne ridicată (25,3%), înregistrată în perioada iulie - septembrie 2024.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,1% pentru luna octombrie, anul curent (3,9% în cazul femeilor şi 4,3% în cazul bărbaţilor).

Numărul şomerilor din aceeaşi categorie de vârstă reprezintă 72,3% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna octombrie.

Încep reducerile de personal la o mare companie de stat. Angajații, invitați să-și scrie raportul

O mare companie de stat se pregătește de restructurare, în noul context economic și pe fondul concurenței din ce în ce mai mare cu operatorii privați. În primă etapă, se dă drumul la un...

Care sunt județele unde românii au cele mai mari și cele mai mici salarii. Domeniul în care sunt plătiți cel mai bine

Anul 2025 se conturează ca unul plin de incertitudini economice și de dificultăți financiare pentru angajați și angajatori din România. Acest context este marcat de cele mai recente...