Revoltă maximă, după propunerea ca polițiștii să verifice bolnavii acasă, ca în pandemie. „Doar o structură verifică arestații la domiciliu. Nu intervine în actul medical”

Propunerea legislativă prin care angajații care se află în concediu medical să fie verificați de poliție a adus mai multe nemulțumiri în spațiul public, inclusiv printre polițiști. Oamenii legii susțin că această activitate nu se află printre atribuțiile lor.

Inițiativa îi aparține deputatului PNL Raluca Turcan și vizează „stoparea fraudelor” legate de concediile medicale fictive, noutatea fiind că va fi implicată mai mult Poliţia pentru a-i verifica, de exemplu, pe cei care se laudă pe reţelele de socializare cu imagini din concedii de odihnă, în timp ce ei de fapt figurează în concedii medicale ce trebuie decontate de stat către angajatori.

Gabriel Gîrniță, președintele Sindicatului de poliție SIDEPOL a declarat, într-un interviu pentru Ziare.com, că polițiștii nu au astfel de atribuții.

Ce spune poliția

„Am observat în ultimele zile, în spațiul public, un proiect de lege privind verificarea angajaților care beneficiază de concediu medical. Doamna deputat PNL, Raluca Turcan, fost ministru al Muncii și Protecției Sociale, inițiatoare a acestui proiect, vede în poliție o structura multifuncțională, care se pricepe și la actul medical, ne întoarcem în vremurile pandemiei, și consideră că polițiștii trebuie să verifice aceste persoane la domiciliu, pentru a nu încalcă recomandările medicului specialist”, a declarat Gabriel Gîrniță, președintele Sindicatului de poliție Sidepol.

Polițistul consideră că este vorba despre un demers populist.

„Consider acest demers populist, ca fiind o inițiativa fără fundament, din mai multe considerente:

1. Polițiștii nu au cum să aibă astfel de atribuții în fișa postului, existând în poliția Româna doar o structura de Supraveghere Judiciară, care verifică arestații la domiciliu, în baza unei sentințe date de instanță, nicidecum că polițistul să verifice persoane civile, în baza unei decizii a unui medic specialist;

2. Deficitul de resursă umană din structurile Ministerului Afacerilor Interne, ar face imposibil acest lucru, deoarece avem peste 25.000 oameni la nivelul MAI, care și dacă ar fi aduși în sistem, ar trebui să se ocupe de atribuțiile actuale pe care le au în fișa postului, nicidecum de inepțiile unor politicieni care sunt vremelnic în niște funcții;

3. Ne aducem aminte cu toții perioada pandemiei COVID, când majoritatea ordonanțelor de urgență emise de executiv, au fost declarate neconstituționale, iar cei mai huliți au fost polițiștii, pentru că tot ilegal, au fost puși să ducă la îndeplinire prevederile acestora. Prin urmare, este puțin probabil ca cineva să mai accepte să efectueze astfel de sarcini, care nu sunt atributul muncii de poliție”, mai spune liderul de sindicat.

Polițistul este de părere că această muncă ar trebui să fie mai degrabă făcută de ITM.

„Suntem convinși că o astfel de inițiativă nu va trece de cele 2 camere ale Parlamentului și nici nu va fi promulgată de către președinte, deoarece nimeni nu poate să intervină în actul medical, dintre doctor și pacient, iar dacă doamna Turcan, totuși, izbândeste să meargă mai departe cu acest proiect, are la îndemână angajații Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, ce pot avea atribuții în acest sens.

Este la culmea imposibilului, ca după ce în Poliția Romană s-au înființat structuri precum Poliția Animalelor sau Poliția Școlară să facem acum și Poliția Medicală, pentru că nu-i așa, polițiștii sunt buni la toate, mai puțin la drepturile pe care trebuie să le primească, unde de peste 13 ani suntem văduviți de toate Guvernările ce s-au perindat pe la Palatul Victoria”, a adăugat Gabriel Gîrniță.

Ce spun angajatorii

Ziare.com a vorbit despre acest subiect și cu Sorina Faier, expert în resurse umane, pentru a afla părerea angajatorilor.

„Fiecare angajat are dreptul să solicite concediu medical dacă are motive întemeiate, însă, în cazul în care angajatorul constată că certificatul de concediu medical a fost eliberat fără justificare, de exemplu, are motive întemeiate să creadă că angajatul nu este de fapt inapt de muncă, angajatorul are dreptul de a sesiza casa de asigurări de sănătate cu privire la eliberarea ilegală a certificatului medical al salariatului. În acest caz, angajatorul are dreptul de a amâna plata indemnizației cu maximum 90 de zile, numai după sesizarea casei de asigurări de sănătate”, a declarat Sorina Faier, specialist în resurse umane.

Practica concediilor medicale fictive există în companii.

„Este adevărat că mulți angajatori și manageri spun că există din ce în ce mai mulți angajați care sunt prinși că își iau concediu medical nejustificat, doar pentru a beneficia de mai multe zile libere. Din păcate, departamentul de HR sau șeful direct nu au tot timpul posibilitatea de a controla angajații. Nu este echitabil ca unii angajați să profite pe nedrept de acest concediu medical, în timp ce alții figurează cu zero zile de concediu medical de-a lungul întregii perioade lucrate la un angajator și își folosesc concediul de odihnă pentru treburi personale”, a spus expertul.

Însă și medicii ar purta o parte din vină, pentru că eliberează astfel de documente, este de părere specialistul.

„Însă problema nu este doar în rândul angajaților care practică o astfel de metodă, ci și în rândul personalului medical care acordă aceste concedii pe nedrept”, a adăugat Sorina Faier.

Între timp, în alte țări sunt companii care oferă zile în plus angajaților pentru diverse motive. De asemenea, concediul medical pentru burnout este acordat de medici. În România încă nu este reglementat, în aceste situații medicii pot oferi concediu medical pentru depresie sau o afecțiune fizică.

„Este clar că e necesar un control mai bun pentru a descoperi aceste cazuri, dar trebuie analizate foarte bine metodele de control, resursele necesare pentru a le desfășura, dar și tipurile de afecțiuni vizate. Pentru că, de exemplu, unui angajat care se confruntă cu epuizare fizică sau psihică, burnout, îi este indicat să ceara concediu medical pentru a se vindeca sau a se echilibra emoțional și a reveni cu forțe proaspete la serviciu. Iar în aceste situații de multe ori recomandarea medicului sau psihologului nu este neapărat de repaus la o adresă anume unde poate fi verificat în permanență.

Ci îi recomandă să se deconecteze, să desfășoare activități care ajută la relaxare și restabilirea echilibrului mental, exerciții fizice în aer liber etc. De altfel, există țări care oferă aceste zile de recuperare psihică drept beneficii. Unele companii au, de exemplu, 5 zile pe an în care angajatul poate absenta fără niciun motiv sau o săptămână libera drept bonus după un proiect dificil. Unele companii au chiar concediul menstrual pentru femei. Am observat că și în România sunt tot mai multe companii care acordă beneficii pentru echilibrul psihic şi bunăstarea emoţională a angajaților, inclusiv zile libere”, spune Sorina Faier.

Lupta cu „fraudele”

Deputatul PNL Sibiu Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, a anunţat că a depus un proiect de lege care vizează stoparea fraudelor legate de concediile medicale fictive, noutatea fiind că va fi implicată mai mult Poliţia pentru a-i verifica, de exemplu, pe cei care se laudă pe reţelele de socializare cu imagini din concedii de odihnă, în timp ce ei de fapt figurează în concedii medicale ce trebuie decontate de stat către angajatori.

"Proiectul pe care l-am iniţiat propune un mecanism de control al concediilor medicale. Acesta se realizează la domiciliu sau la adresa indicată de beneficiarii de concedii medicale, în intervalul de timp şi în condiţiile stabilite prin lege. Va fi realizat de către angajatori, casele de asigurări de sănătate sau, după caz, de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, însoţiţi de către personal din cadrul poliţiei comunitare / locale. Se vor respecta drepturile şi libertăţile cetăţeneşti garantate de Constituţia României şi se va garanta inviolabilitatea domiciliului sau a reşedinţei asiguratului. Persoanele care nu vor face această declaraţie, nu vor fi la adresa indicată sau nu vor permite verificarea - nu vor primi sumele cuvenite pe zilele de concediu medical", a declarat Raluca Turcan.

Parlamentarul PNL Sibiu a adăugat că "în doar două luni de la începutul anului 2023 s-au solicitat deja sume însumând 60% din bugetul pe întregul an pentru plata concediilor medicale".

"Nu ar mai trebui să avem situaţii în care cineva îşi ia concediu medical pentru a merge la pescuit sau a se ocupa de alte treburi din gospodărie", a subliniat deputatul Raluca Turcan.

Potrivit fostului ministru al Muncii, prin Legea Bugetului de Stat pe 2023 s-au aprobat la acest capitol fonduri în suma de 3,7 miliarde lei, iar la data de 28 februarie obligaţiile restante de plată înregistrate erau în sumă de 2,2 miliarde lei. De asemenea, neasigurarea plăţilor la termenele legale prevăzute de actele normative în vigoare poate genera cheltuieli suplimentare asupra bugetului FNUASS ca urmare a acţionării în instanţă, pentru recuperarea debitelor, de către beneficiarii prevederilor OUG nr.158/2005, a mai arătat Raluca Turcan.

Peste 130 de studenți, arestați în urma manifestațiilor propalestiniene de la New York. Forțele de ordine au fost de chemate printr-un mesaj pe rețeaua X VIDEO

Manifestaţiile studenţeşti propalestiniene care au avut loc la New York, în noaptea de luni spre marţi, 23 aprilie, în faţa sediilor prestigioasei universităţi NYU, s-au încheiat cu peste...

România, datoare cu zeci de milioane de euro către mari companii din străinătate. Turcan: ”Statul român nu şi-a respectat angajamentele”

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat luni, 22 aprilie, că statul român a pierdut în instanță procese cu mari companii străine din domeniul producției de film, pe fondul...