Conferința privind viitorul Europei. Propunerile cetățenilor germani privind „Justiția socială”

În cadrul Conferinței privind viitorul Europei (CoFE), în Germania a avut loc în ianuarie 2022 un grup de dezbatere al cetățenilor la nivel național, organizat de Ministerul Afacerilor Externe în strânsă cooperare cu ifok. La 5 și 8 ianuarie, prin intermediul unor runde de dezbateri digitale, aproximativ 100 de cetățeni selectați aleatoriu și-au prezentat viziunea asupra viitorului Europei și au formulat subiectele care, în opinia lor, sunt cele mai importante, în cadrul a cinci așa-numite grupuri de dezbatere tematice.

Conferința finală a grupului de dezbatere al cetățenilor din Germania privind viitorul Europei a avut loc la 15 și 16 ianuarie 2022. În acest context, participanții au elaborat în comun câte două propuneri de măsuri concrete pentru fiecare dintre domeniile tematice următoare: „Rolul UE în lume”, „O economie mai puternică”, „Climă și mediu”, „Justiție socială” și „Stat de drept și valori”.

Propunerile de măsuri au fost prezentate în sesiunea plenară finală și supuse votului participanților. Toate cele zece propuneri au atins procentul de 70 % necesar pentru adoptare. Propunerile au fost apoi „transferate” pe cale electronică ministrei federale a afacerilor externe, Annalena Baerbock. Aceasta a făcut observații pe marginea propunerilor, alături de reprezentanții guvernului federal, ai Bundestagului și ai landurilor reuniți în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei, precum și de reprezentanta dialogurilor cu cetățenii germani și de alți reprezentanți la nivel înalt ai guvernului federal.

Aceste propuneri de măsuri au fost prezentate de reprezentanta dialogurilor cu cetățenii germani, dna Stephanie Hartung, la sesiunile Adunării plenare ale Conferinței privind viitorul Europei de la Strasbourg din ianuarie și martie 2022. Ele ai fost, de asemenea, disponibile pe platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei. Propunerile vor contribui la procesul paneuropean, ale cărui rezultate au fost prezentate la 9 mai 2022. Instituțiile UE vor examina apoi care dintre recomandările cetățenilor pot fi puse în aplicare și în ce mod.

În cadrul acestui grup de dezbatere tematic, cetățenii și-au exprimat percepția potrivit căreia există o inegalitate socioeconomică tot mai mare în Europa. În cadrul discuțiilor a fost identificată nevoia de a se lua măsuri nu numai în privința salariilor, a prestațiilor sociale sau a sărăciei în rândul persoanelor în vârstă, ci și în ceea ce privește sistemul de sănătate, lipsa de locuințe accesibile, politicile educaționale, egalitatea de gen și problema unor condiții de viață uniforme în Europa.

Ambele grupuri mici au definit salariile echitabile ca fiind aspectul central al justiției sociale. Cetățenii au solicitat o remunerație mai bună pentru munca fizică grea și pentru ocupațiile critice, precum și, așa cum a fost cazul și în cadrul grupului de dezbatere tematic „O economie mai puternică”, un salariu minim la nivelul UE conform unor standarde

uniforme. În plus, combaterea șomajului în rândul tinerilor și a sărăciei în rândul persoanelor în vârstă au figurat, de asemenea, printre chestiunile prioritare.

Politica în domeniul educației a fost dezbătută intens de către participanți. Ambele grupuri mici au afirmat că oportunitățile educaționale nu ar trebui să depindă de contextul social și economic al familiei și că ar trebui eliminate obstacolele din calea accesului, cum ar fi problema finanțării studiilor. Programele de schimb pentru elevi și studenți au fost, de asemenea, definite ca o parte importantă a unei politici paneuropene în domeniul educației.

Un alt punct important de discuție a fost implementarea unui sistem echitabil de asistență medicală. În ceea ce privește Germania, unii cetățeni au solicitat desființarea caselor private de asigurări de sănătate care, în opinia lor, au drept consecință un „sistem de sănătate cu două clase”.

Participanții au dorit, de asemenea, să vadă îmbunătățiri în ceea ce privește egalitatea de gen. În special, au fost aduse în discuție costurile ridicate pentru locurile din grădinițe, lipsa unui echilibru dintre viața profesională și viața de familie, precum și remunerarea inegală a bărbaților și a femeilor. Cetățenii au solicitat și o mai bună recunoaștere a

profesiilor sociale și a muncii în domeniul creșterii copiilor și al îngrijirii

persoanelor în vârstă.

În cele din urmă, cetățenii au solicitat îmbunătățiri în ceea ce privește

incluziunea, o mai bună recunoaștere a voluntariatului și combaterea lipsei de adăpost și a lipsei de locuințe.

În concluzie, participanții au propus, pe de o parte, introducerea unui

salariu de bază specific fiecărei ocupații și, pe de altă parte, punerea în

aplicare a unui program de schimb ușor accesibil pentru toți elevii din UE, potrivit futureu.europa.eu.

Prima propunere: Crearea mai multor oportunități de schimburi pentru elevii din Europa

- participanții au recomandat Uniunii Europene să adopte – pe lângă programul Erasmus existent – un regulament privind un program de schimb pentru studenții și elevii cu vârste cuprinse între 14 și 25 de ani, indiferent de mediul de origine, gen și nivelul de educație. Schimbul ar trebui să fie stabilit și comunicat în mod sistematic de către școli la nivel local. Fiecare elev ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza programul de schimb în orice moment pe parcursul carierei sale școlare. Comisia Europeană ar trebui să prezinte o propunere în acest sens Parlamentului European și Consiliului European.

Obiectivul este ca studenții și elevii, indiferent de performanțele școlare și de finanțarea din partea părinților lor, să aibă posibilitatea de a participa la programe de schimb în întreaga Europă. Ar trebui promovată o cultură a schimburilor europene încă de la vârsta școlară. În primul rând, considerăm că este important ca programele de schimb să fie ușor accesibile și să nu fie împovărate de birocrație. Prin intermediul programului de schimb, dorim să dezvoltăm solidaritatea europeană și să reducem barierele lingvistice. Programul ar trebui să sprijine principiul justiției în materie de educație și educația participativă, pentru a consolida competențele interculturale și de comunicare.

Aceste obiective sunt importante pentru deoarece contribuie la promovarea coeziunii europene, la consolidarea respectului și a cooperării și la transmiterea valorilor europene încă de la o vârstă fragedă, astfel încât diversitatea Europei să fie percepută și înțeleasă

drept oportunitate.

A doua propunere: Introducerea unui salariu de bază specific fiecărei ocupații

-participanții au recomandat comisarului UE pentru locuri de muncă și drepturi sociale să prezinte Parlamentului European o propunere de introducere a unui salariu de bază specific fiecărei ocupații în toate statele membre. Acest salariu de bază ar trebui să fie alcătuit dintr-un salariu minim suficient pentru a asigura subzistența și o sumă suplimentară specifică fiecărei ocupații.

Obiectivul este ca performanțele profesionale și salariile să fie comparabile în întreaga UE, pentru a consolida justiția socială. Acest obiectiv este important pentru noi pentru a ne asigura că principiul de bază al UE se reflectă pe piața forței de muncă: condiții de viață și de muncă comparabile, indiferent de locul de reședință și de

profesie.

Cancelarul german afirmă că războiul din Ucraina ar putea continua mai mulți ani

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei crede că războiul din Ucraina ar putea continua timp de mai mulţi ani, poate chiar cinci ani, a declarat el în cadrul unui eveniment din oraşul german...

Habeck la Kiev: "Ucraina are nevoie de tot sprijinul"

Vicecancelarul german Robert Habeck a făcut o vizită la Kiev, însoțit de o delegație economică din Republica Federală. Pe lângă sprijinul acordat de statul german Ucrainei, s-a vorbit și...