Conferința privind viitorul Europei solicită implicarea Bruxelles-ului în politicile educaționale

Duminica, 15 Mai 2022, ora 20:15
2298 citiri
Conferința privind viitorul Europei solicită implicarea Bruxelles-ului în politicile educaționale

Una dintre cele 49 de idei prezentate liderilor UE la finalul Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE) este că Bruxelles-ul trebuie să se implice în politica educațională, cel puțin în educația civică.

„Ar trebui introduse competențe partajate în domeniul educației, cel puțin în domeniul educației pentru cetățenie, iar exercitarea acestei competențe de către UE nu trebuie să aibă drept consecință împiedicarea statelor membre membre să-și exercite pe a lor”, se arată în prima măsură a setului de propuneri înaintate de cetățenii UE în domeniul politicii educaționale.

Potrivit lui Silja Markkula, președintele Forumului European al Tineretului, această idee a fost una dintre cele mai controversate sugestii pe această temă.

Doamna Markkula, care a prezidat grupul de lucru al Conferinței pentru educație, cultură, tineret și sport, a spus că, atunci când vine vorba de educație, „cele mai mari discuții pe care le-a avut au fost despre întrebarea dacă educația ar trebui armonizată în Uniunea Europeană, dacă ar trebui să fie o simplă cooperare voluntară între statele membre sau dacă educația ar trebui să fie o competență a UE”.

Compromisul la care s-a ajuns între părțile interesate stipulează acum că educația pentru cetățenie este un domeniu în care Bruxelles-ul ar trebui să aibă un cuvânt de spus.

„Este destul de logic ca, când vine vorba de Uniunea Europeană și de modul în care funcționează, toată lumea din Uniune ar trebui să primească aceeași educație ”, a declarat Markkula pentru EURACTIV.

Cu toate acestea, după cum subliniază Laure Coudret-Laut, directorul Erasmus+ Franța, chiar dacă statele membre ale UE rămân în fruntea educației, în practică multe decizii europene sunt obligatorii pentru statele membre.

De exemplu, Erasmus+, programul de studii și muncă în străinătate al UE, a fost adoptat ca un regulament care este imediat obligatoriu pentru autoritățile din statele membre ale UE.

Luarea deciziilor la nivel supranațional „ar fi justificată pentru a susține principiile principale ale Europei”, a spus ea. Potrivit acesteia, acestea includ diplome europene pentru a sprijini libera circulație a oamenilor, niveluri de investiții educaționale care garantează competențele viitoare ale europenilor, alfabetizarea media pentru a asigura circulația liberă a ideilor și capacitatea de a apăra valorile democratice.

În aceste domenii, ar fi oportun „să propunem această competență comună în legătură cu tratatele”, a concluzionat doamna Coudret-Laut.

Erasmus+ Franța a participat și la CoFoE prin organizarea unui forum cu 70 de participanți din toată țara, care a rezultat în 35 de propuneri care vor fi prezentate la întâlnirea directorilor agențiilor naționale Erasmus de la mijlocul lunii mai la Arcachon.

Multe dintre propunerile Coferinței privind viitorul Europei au fost orientate către politicile existente și au cerut pur și simplu să lărgească și să aprofundeze accesul la programele europene care funcționează.

Cetăţenii UE doresc „să promoveze schimburile europene în diferite domenii, […] făcându-le accesibile tuturor statelor membre, indiferent de vârstă, nivel de educaţie, provenienţă şi mijloace financiare”, potrivit ultimei serii de propuneri.

Acest lucru corespunde bine cu obiectivul declarat al ultimei perioade de Erasmus (2021-2027), care „urmărește să crească impactul calitativ al acțiunilor sale și să garanteze șanse egale”, adresându -se „persoanelor de diferite vârste și medii culturale, sociale și economice diferite”.

Întrebată cum sunt diferite propunerile prezentate de cetățeni față de ceea ce face deja UE, doamna Markkula a răspuns că recomandările „deseori evidențiază lucruri pe care vrem să le vedem mai mult”.

Dând exemplul Erasmus+, pe care ea l-a descris drept „cel mai bun program din UE în ansamblu”, ea a spus: „Este ceva care funcționează, așa că haideți să facem mai mult, să ne extindem și să vedem unde ar putea funcționa în altă parte”.

Mai multă mobilitate pentru profesori

De asemenea, cetățenii au cerut legiuitorilor să acorde o atenție deosebită mobilității profesionale a profesorilor. Acest aspect a fost menționat în mod specific în mai multe propuneri și diferite secțiuni ale documentului final al Conferinței.

Potrivit doamnei Markkula, accentul pus pe profesori provine din speranța unor rezultate pozitive pentru întreaga arhitectură educațională.

„Cu cât sprijinim mai mult profesorii, cu atât educația devine și mai bună. Astfel, oferirea de oportunități profesorilor va avea, de asemenea, un efect în a-i ajuta pe cei pe care îi predau. »

Cu toate acestea, profesorii sunt deja unul dintre marii beneficiari ai Erasmus, deoarece pot preda sau pot urma cursuri pe schimburi care durează de obicei cinci până la șapte zile.

Numai filiala franceză a programului a finanțat mobilitatea a 14.000 de profesori în 2021, ceea ce reprezintă o cincime din toate cererile de succes.

Unul dintre acești profesori este Gaël Pelletier, care coordonează proiecte Erasmus+ din 2018, ceea ce i-a permis să-și ducă studenții în Italia, România, Suedia, Grecia, Belgia și Finlanda.

Potrivit acestuia, acest schimb i-a permis să fie mai în largul său cu diferitele limbi și să constate „cu o acuitate formidabilă întârzierea în multe puncte a sistemului de învățământ francez în comparație cu vecinii noștri europeni”.

„Personal, am reușit să transpun în practica mea autonomia mai mare acordată studenților din multe țări. Am descoperit noi moduri interesante de a folosi digitalul într-un mod distractiv ”, a spus el pentru EURACTIV.

Potrivit acestuia, faptul că educația nu este nici măcar o competență partajată între UE și membrii săi „este o greșeală majoră”.

„Fără conștientizarea unui trecut comun, fără referințe educaționale împărtășite zilnic, cum ne putem imagina un viitor colectiv? a întrebat el .

Ce se întâmplă cu Evaluarea Națională și Bacalaureatul anul acesta. Anunțul făcut de ministra Educației VIDEO
Ce se întâmplă cu Evaluarea Națională și Bacalaureatul anul acesta. Anunțul făcut de ministra Educației VIDEO
Ligia Deca, ministra Educației a declarat luni, 25 martie, că Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul nu se vor modifica anul acesta, rămânând în forma cunoscută. Tot ministra Educației...
George Simion anunță alianțe electorale cu noi formațiuni politice anti-sistem. „Suntem în plină lovitură de stat”
George Simion anunță alianțe electorale cu noi formațiuni politice anti-sistem. „Suntem în plină lovitură de stat”
Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion, a declarat joi, 28 martie, la Bistriţa, că a avut consfătuiri cu 30 de formaţiuni politice neparlamentare, cu care ar urma să...
#conferinta privind viitorul europei, #invatamant, #politici educationale, #erasmus , #Viitorul Europei